Consecințele tulburării de anxietate asupra organismului
Anxietatea este o tulburare mentală care se caracterizează prin sentimente de îngrijorare, nervozitate și neliniște. Este cea mai frecventă problemă de sănătate mintală din lume, afectând 19% din populația cu vârsta de peste 18 ani și a treia cauză de dizabilitate. Anxietatea este o problemă comună de sănătate mintală care poate fi dificil de tratat. Aflați mai multe despre simptomele, cauzele, diagnosticul și tratamentul anxietății.
Tulburările de sănătate mintală sunt o problemă larg răspândită în lumea de astăzi și au afectat milioane de oameni prin anxietatea din organism. Potrivit OMS, tulburările de anxietate au reprezentat un total global de 24,6 milioane în 2015.
În schimb, a existat o creștere masivă cu 25% a tulburărilor de sănătate mintală după pandemie. Aceste tulburări de sănătate mintală au afectat oameni din toate categoriile sociale. Cu toate acestea, vorbirea despre sănătatea sa mintală este descurajată. Drept urmare, mulți oameni evită să discute despre asta în public.
Bolile mintale nu numai că dăunează sănătății mintale a unei persoane, dar provoacă și niveluri extraordinare de stres asupra corpului, ducând la o varietate de efecte secundare fizice. Acestea provoacă diverse probleme, de la dermatită simplă la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi bolile cardiovasculare. Prin urmare, devine important să înțelegem și să abordăm aceste probleme.
Tulburarea de anxietate: introducere
Anxietatea în organism este o stare neplăcută pe care o trăim ca răspuns la evenimentele anticipate. Spre deosebire de frică, nu există niciun pericol imediat în anxietate. Cu toate acestea, mintea noastră creează circumstanțe false și le percepe ca amenințări. De exemplu, ne putem simți anxioși înainte de un examen. Mintea ne face să credem că nu suntem pregătiți pentru examen sau că ar putea avea toate întrebările la care nu suntem siguri să răspundem.
Este firesc să te simți anxios din când în când, dar anxietatea persistentă și invalidantă ar putea sugera că ai o tulburare de anxietate. Tulburările de anxietate sunt afecțiuni comune și invalidante care încep în principal în timpul copilăriei sau adolescenței. Acestea afectează funcționarea zilnică a individului și, dacă nu sunt tratate, devin cronice.
Tulburările de anxietate cronică provoacă diverse tulburări fizice și de personalitate. Cu alte cuvinte, anxietatea devine o condiție în momentul în care începe să interfereze cu sarcinile tale zilnice.
Cauze neurohormonală
Potrivit cercetărilor, stresul este principala cauză a anxietății în organism. De asemenea, stresul continuu și cronic duce la unele tulburări grave de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Înainte de a înțelege anxietatea, trebuie să înțelegem baza neurohormonală a stresului.
Luptă sau fugi
Potrivit unui studiu, anumiți hormoni ajută la răspunsul de luptă sau fuga, care este un mecanism fundamental din spatele reacțiilor de stres. Când orice animal se confruntă cu o amenințare sub forma unui prădător, există două moduri de a-i face față, fuga sau lupta. Prin urmare, ambele opțiuni necesită ca organismul nostru să funcționeze cât mai bine. Stresul fizic stimulează axa HPA și sistemul nervos simpatic, conectând creierul și glanda pituitară.
Glanda pituitară stimulează anumiți hormoni, cum ar fi adrenalina, epinefrina și cortizolul, care îi spun organismului să crească ritmul cardiac. Frecvența cardiacă crescută trimite mai mult sânge către mușchi, permițându-le să lucreze mai eficient. În acest moment, corpul tău este în plin echipament ofensiv, determinându-te să experimentezi un fel de adrenalină în situații deosebit de stresante, numită adrenalină.
Există anumite dezavantaje asociate cu o adrenalină marita. Toate mecanismele care ajută la răspunsul de luptă sau fuga nu calculează cantitatea de stres care este pusă asupra corpului. Prin urmare, atunci când te afli în această etapă, organismul nu simte durere sau oboseală. Odată ce acest pericol dispare, toată epuizarea începe să se acumuleze.
Dacă corpurile noastre sunt în mod constant sub stres, axa HPA, care este principalul centru de reglare, este suprimată. Suprimarea face ca hormonii să se dezvolte, iar când hormonii de excitare domină, oamenii suferă de tulburări de anxietate. În schimb, dacă hormonii de excitare sunt suprimați, suferim de depresie.
Diagnostic
În majoritatea circumstanțelor, puteți auto-diagnostica problema. Cu toate acestea, este de preferat să căutați ajutor profesional. În plus, poate fi folosit DASS-21, care este cel mai utilizat chestionar de autoevaluare pentru tulburările de anxietate.
Scala pentru tulburări de anxietate măsoară anxietățile fizice și situaționale, atunci când terapeuții folosesc o combinație de chestionare și interviuri pentru a le diagnostica. Spre deosebire de aceasta, poti opta pentru teste biomedicale. Cu toate acestea, deoarece sunt scumpe și nesigure, nu sunt utilizate în mod obișnuit pentru diagnostic.
Condiții legate de tulburarea de anxietate
Tulburările de anxietate apar în același timp cu tulburările legate de consumul de substanțe, tulburările depresive majore și tulburările de personalitate. Acestea sunt asociate cu renunțarea la anumite medicamente, cum ar fi benzodiazepinele (droguri pentru somn) și alcoolul. Este prezentă și în cazurile de durere cronică și sindrom de colon iritabil. Potrivit studiilor, anxietatea a fost legată de hipertiroidism și feocromocitom.
Clasificarea tulburărilor de anxietate
Anxietatea se manifestă în multe feluri. Cu toate acestea, tulburarea fobică și tulburarea de panică sunt cei mai importanți doi clasificatori.
Fobii
Fobia este o tulburare de anxietate în care individul are o teamă intensă și irațională de ceva care prezintă un pericol mic sau deloc. Îl puteți împărți în agorafobie, fobii sociale și fobii specifice.
Agorafobie
Este frica de locuri sau situații în care ar fi greu să scapi. Această frică poate implica spații închise, zone aglomerate și avioane și este legată de tulburarea de panică, deși poate apărea și independent de tulburarea de anxietate generalizată. Această fobie face obiectul unui diagnostic diferit conform DSM-5.
Fobie sociala
Condiția în care persoana crede în mod constant că se va face de ras în mediile sociale este fobia socială. Persoana cu această fobie suferă enorm și are îndoieli și suspiciuni constante. Starea lor îi împiedică să ia în serios complimentele celorlalți și să aibă o viață socială.
Persoanele cu această afecțiune cred în mod constant că alții îi examinează și acest lucru le afectează capacitatea de a obține un loc de muncă sau de a-și face prieteni. De asemenea, pot transpira excesiv, se pot bâlbâi și se agită. Rezultă o stimă de sine scăzută.
Fobii specifice
Frica de obiecte și situații specifice. Unele fobii generalizate includ.
- Arahnofobia: arahnofobia este probabil cea mai cunoscută dintre toate fobiile. Este frica de păianjeni sau arahnide.
- Ophidiophobia: Ophidiophobia este frica de șerpi.
- Acrofobie: Acrofobie sau frica de înălțimi. Această fobie este asociată cu atacuri de panică frecvente.
- Aerofobia: Aerofobia este frica de a zbura.
Alte tulburări de anxietate
Tulburarea de panică și tulburarea de anxietate generalizată sunt alte două tulburări de anxietate.
Tulburări de panică
Acest lucru se întâmplă atunci când aveți mai multe atacuri de panică într-o perioadă scurtă de timp. Este o formă acută de anxietate în organism care include efecte fizice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, palpitații, frisoane, tremor, furnicături și ace. Este o afecțiune care pune viața în pericol dacă nu este tratată imediat.
Tulburări anxioase generalizate
Este o afecțiune caracterizată prin îngrijorare excesivă și sentimente de frică, groază și neliniște care durează timp de șase luni sau mai mult. Alte simptome ale GAD includ neliniște, oboseală sau iritabilitate, mușchi încordați, incapacitatea de a se concentra, insomnie, dificultăți de respirație, creșterea ritmului cardiac, transpirație și amețeli.
Tulburări obsesiv-compulsive
Folosim adesea TOC pentru a descrie nevoia de a păstra lucrurile îngrijite sau ordonate. Cu toate acestea, TOC „adevărat” nu este atât de simplu. Persoanele cu aceste tulburări sunt afectate de gânduri repetitive și comportamente compulsive. Au un comportament ritualic și pot îndeplini sarcini simple, cum ar fi spălarea mâinilor, verificarea și curățarea de mai multe ori.
TOC provoacă, de asemenea, tulburări oribile, cum ar fi tricotilomania, un impuls obsesiv de a smulge părul de la rădăcini, care duce la chelie a scalpului.
Reacția la stres sever și tulburări de adaptare
Aceste tulburări sunt o reacție la stresul acut și problemele de separare. Prin urmare, le puteți clasifica în continuare ca reacții acute de stres, PTSD și tulburări de adaptare.
Reacții de stres acut și PTSD (tulburare de stres post-traumatic)
Axtell Stress Reactions este o tulburare de stres caracterizată prin stări de transă care durează mai mult de o lună după ce a suferit o traumă copleșitoare. De asemenea, dacă persistă mai mult de o lună, se numește Tulburare de Stres Post Traumatic.
Această tulburare este caracterizată prin simptome disociative, amintiri vii ale evenimentului traumatic, hiperexcitare și vise legate de evenimentele traumatice. Este frecvent frecventă în rândul victimelor abuzului sexual și al soldaților din armată.
Tulburări de adaptare
O afecțiune în care o persoană reacționează la un eveniment stresant, cum ar fi boala, pierderea locului de muncă sau divorțul, cu emoții și comportamente extreme care provoacă probleme la locul de muncă și acasă. Simptomele tulburării de adaptare durează de obicei mai puțin de șase luni. Rezultă ca persoana care suferă de anxietate semnificativă și poate avea atacuri de panică.
Anxietate: efecte pe termen scurt asupra sănătății tale
Palpitații ale inimii
Palpitațiile sunt o afecțiune în care ne putem auzi bătăile inimii. Inima bate rapid crescând fluxul de sânge către mușchi. Cu toate acestea, deoarece mușchii nu sunt în stadiul de utilizare, există o acumulare de sânge în picioare. Din cauza acestei acumulări, sângele nu ajunge la creier, ceea ce provoacă sincopă sau leșin.
Dacă te găsești într-o situație în care bătăile inimii tale sunt accelerate, încearcă să respiri adânc. Dacă persoana a leșinat deja, întoarceți-o pe spate și ridicați-le picioarele pentru a restabili fluxul de sânge către creier.
Hiperventilatie
Potrivit unui studiu, individul are multe respirații scurte, în timpul unui atac de anxietate. Crește aportul de oxigen in plămâni și scade semnificativ nivelul de dioxid de carbon, ceea ce este o problemă pentru că echilibrul trebuie menținut. Acest lucru duce la îngustarea vaselor de sânge care furnizează sânge la creier, provocând amețeli.
Scăderea apetitului
Ne pierdem apetitul atunci când anxietatea din organism suprimă procesele parasimpatice naturale ale corpului, care sunt digestia, excreția și secreția de fluide corporale. Drept urmare, rezultă o pierdere nesănătoasă în greutate.
Alte efecte comune pe termen scurt asupra organismului în timpul anxietății sunt tremurături, transpirație excesivă, pierderea concentrării și oboseala.
Anxietate: efecte pe termen lung asupra organismului
Boli cardiovasculare
Potrivit OMS, depresia și anxietatea sunt principalele cauze ale dizabilității și bolilor. Potrivit unui studiu meta-analitic, persoanele cu tulburare de anxietate tind să aibă un risc mai mare de mortalitate cardiovasculară, boli coronariene, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Anxietatea fobică este asociată mai semnificativ cu boala coronariană (atac de cord), iar tulburarea de stres post-traumatic este asociată cu accidentul vascular cerebral. În plus, într-un alt studiu meta-analitic, persoanele cu tulburări de anxietate au avut un risc crescut de boli cardiovasculare cu 52%.
Abuz de substante
Un studiu arată că anxietatea în organism este asociată cu abuzul de substanțe. Oamenii folosesc, în general, alcoolul pentru a-și atenua anxietatea, ceea ce duce mai tarziu spre droguri grele precum cocaina, LSD și morfina. Acest aspect, afectează viața socială, personală și profesională a unei persoane.
Tulburări ale capului și gâtului
Tulburările temporomandibulare sunt probleme asociate maxilarelor. Cercetările indică faptul că acestea sunt, de asemenea, legate de stres și anxietate. De exemplu, sindromul de disfuncție miofascială poate provoca dureri severe și constante în zona feței.
Potrivit unui alt studiu, anxietatea este principalul motiv pentru această afecțiune. Spre deosebire de ulcere bucale numite ulcere aftoase, sunt, de asemenea, observate în principal din cauza anxietății.
Autoagresiune
Datele indică faptul că anxietatea poate duce la autovătămare. Acest comportament poate fi prezent în Trichotilomania, care constă în smulgerea părului. De asemenea, tind să taie și să ardă.
Tulburari de alimentatie
Potrivit unui alt studiu, tulburările de alimentație sunt, de asemenea, predominante la acești oameni, ducând la anumite afecțiuni. Bulimia nervoasă este o afecțiune în care oamenii consumă alimente și vomită intenționat pentru a-și menține greutatea.
Anorexia este o afecțiune în care individul este foarte preocupat de greutatea sa și are probleme de imagine corporală care duc la lipsa aportului de alimente și pierderea musculară.
Modalități naturale de a controla anxietatea
Meditația
Meditația conștientă implică concentrarea asupra sentimentelor tale în momentul prezent și acordarea unei atenții deosebite simțurilor tale fără a judeca. Se poate face prin metode de respirație și vizualizare. Acesta permite corpului să iasă din modul său de pilot automat și să se concentreze asupra sentimentelor care ajută corpul să facă față stresului. Potrivit unui studiu, reducerea stresului bazată pe mindfulness sau meditația atentă s-a dovedit că reduce stresul și arată un efect semnificativ în gestionarea tulburărilor de anxietate.
Yoga
Yoga a devenit o metodă populară de a gestiona anxietatea. Un studiu a mai arătat că yoga este o modalitate excelentă de a gestiona stresul și anxietatea din organism. Îmbunătățește semnificativ starea de spirit și ajută la conștientizarea sentimentelor. Prin urmare, o puteți folosi ca metodă de management complementară. Yoga ajută și la reducerea costurilor de tratament și a consumului de medicamente.
Renunțarea la fumat
Potrivit cercetărilor, fumatul crește semnificativ simptomele de anxietate. Deși nu a fost încă confirmat, având în vedere mecanismele subiacente, este foarte plauzibil. Prin urmare, fumatul poate fi primul pas în îmbunătățirea calității vieții.
Concluzii
Anxietatea este o afecțiune care are un impact negativ asupra corpului nostru și este extrem de invalidantă. Poate fi menținută prin modificarea stilului de viață și a dietei. Potrivit studiilor, yoga și meditația sunt extrem de eficiente. Cu toate acestea, se recomandă să căutați ajutorul profesionist al unui terapeut.
Conform celor mai recente rapoarte, Farmacoterapia este o metodă esențială pentru a trata anxietatea și a-ți prioritiza sănătatea mintală. Prin urmare, căutați ajutor profesional și nu ignorați semnele de avertizare.
Întrebări frecvente (FAQ)
Care sunt simptomele fizice ale anxietății?
Simptomele fizice ale anxietății includ creșterea ritmului cardiac, palpitații; dificultăți de respirație, respirație rapidă; durere sau presiune în piept; senzație de sufocare; amețit, amețit; transpirații, bufeuri, frisoane; greață, stomac deranjat, diaree; tremurat; furnicături sau amorțeală în brațe și picioare; slăbiciune, instabilitate, leșin; mușchi încordați, rigiditate; si gura uscata.
Poate anxietatea să provoace senzații ciudate?
Da, anxietatea poate provoca senzații ciudate, făcând corpul să simtă furnicături sau amorțeală. Acestea se numesc senzații fantomă, care apar din cauza răspunsului de luptă sau fugi. De asemenea, poate face corpul să se simtă amețit, deoarece nu ajunge suficient oxigen la creier.
Cum scap de anxietatea din corpul meu?
Puteți face unele schimbări în stilul de viață, cum ar fi activitatea fizică, yoga, meditația și hobby-urile terapeutice. De asemenea, puteți obține ajutor profesional de la psihologi.
Ce se întâmplă în organism în timpul anxietății?
În timpul anxietății, corpul tău oprește toate mecanismele normale și se concentrează pe creșterea fluxului de sânge către mușchi. Ca rezultat, inima ta începe să bată rapid în timp ce procesele digestive se opresc.
De unde știi dacă este anxietate sau altceva?
Dacă aveți constant sentimente de neliniște și teamă fără evenimente viitoare, probabil că aveți anxietate. O poți diferenția de frică sau îngrijorare, deoarece au un motiv pe care mintea ta l-a inventat.
Anxietatea are simptome fixe cum ar fi palpitații, gură uscată, hiperventilație, palme transpirate etc. Cu toate acestea, este normal să vă simțiți anxioși uneori. Ar trebui să vizitați un medic doar dacă vă simțiți în mod constant anxios până la punctul în care vă afectează activitățile din viața de zi cu zi.
Ce se întâmplă dacă anxietatea nu este tratată?
Există multe efecte adverse pe termen scurt și lung ale anxietății asupra organismului. Anxietatea din organism vă va pune stăpânire pe viața și nu vă va permite să funcționați corect.
În general, vei fi mai susceptibil la tulburări cardiovasculare și imunologice. Spre deosebire de aceasta, veți avea dificultăți în a mânca și a dormi, ceea ce vă va afecta semnificativ rismul de muncă sau de studiu.
Poate anxietatea să dispară fără medicamente?
Există posibilitatea ca anxietatea să dispară fără medicamente. Totuși, depinde de la persoană la persoană. Mulți oameni pot fi vindecați prin terapie și prin schimbări ale stilului de viață. Cu toate acestea, nu este o sarcină ușoară, iar efectele pot dura ani să apară. La unii oameni, medicația devine obligatorie.
Anxietatea poate fi vindecată în mod natural?
Da, anxietatea poate fi tratată în mod natural prin schimbări ale stilului de viață, cum ar fi yoga și exerciții fizice. De asemenea, puteți include meditația și limitați aportul de cofeină și alcool pentru a vă vindeca anxietatea.
