Conținut articol
Ce este colagenul?
Colagenul este cea mai abundentă proteină din corpul uman, însumând aproximativ 30% din masa totală de proteine din organism. Colagenul se găsește cu precădere in piele, păr, unghii, mușchi, ligamente, pereții vaselor de sânge, tendoane, chiar și în ochi.
Dacă am considera corpul nostru o casă, colagenul reprezintă cărămizile din care este făcută această casă, este structura întregului organism și de aceea este foarte important pentru toate funcțiile fiziologice.
Colagenul și îmbătrânirea
Pe măsură ce îmbătrânim corpul nostru intră treptat într-un deficit de colagen, adică se distrug mai multe cărămizi decât reușim noi să punem la loc.
Colagenul este produs în organism de către un tip de celule numite fibroblaste, dar încă din tinerețe, din momentul în care am ajuns la maturitate, fibroblastele devin mai puțin active și producția de colagen scade cu aproximativ 1%-1,5% pe an. Acest declin al producției de colagen se accentuează și mai tare pentru femeile ajunse la menopauză. La vârsta de 80 de ani producția de colagen ajunge la 25% din capacitatea existentă în tinerețe.

Factori externi care distrug colagenul
Pe lângă factorii intrinseci, care țin de fiziologia interioară a organismului, stilul de viață poate afecta la răndul lui deteriorarea și mai accentuată a colagenului.
Reduceți rata de degradare a colagenului evitând aceste obiceiuri:
- Fumatul : scade producția de colagen. Deteriorează colagenul și elastina, ducând la riduri și vindecarea lentă a rănilor. Nicotina îngustează vasele de sânge din apropierea suprafeței pielii, împiedicând livrarea de oxigen și nutrienți.
- Expunerea la raze UV: expunerea intensivă la soare reduce producția de colagen, în același timp cauzând distrugerea acestuia. Evitați statul la soare în special vara la orele amiezii și folosiți factori SPF de protecție solară
- Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați: moleculele de glucoză se atașează de proteine printr-un fenomen numit glicare. Practic ne caramelizăm. Se formează produși de glicare avansată care deteriorează colagenul făcându-l fragil și uscat .
Efecte ale scăderii producției de colagen
PIELEA: Colagenul reprezintă 70% din masa solidă a pielii. Odată cu scăderea producției de colagen pielea își pierde elasticitatea, devine mai subțire și uscată, începe să se lase și se formează riduri.
PĂRUL: Foliculii firelor de păr au nevoie de colagen pentru a produce keratină, o proteină care favorizează creșterea părului, rezistența și elasticitatea acestuia. Astfel odată cu scăderea producției de colagen părul începe să se subțieze și să își piardă strălucirea, firele de păr se rup mai ușor și e posibil să asistăm chiar la o rărire a părului.
TENDOANE și LIGAMENTE: Ligamentele (conexiuni os la os) și tendoanele (conexiuni os la mușchi) sunt fibre de colagen. (~80% colagen, restul proteoglicani și fibroblaste) . Fără colagen suficient acestea își pierd flexibilitatea și devin mai rigide și pot apărea diferite probleme cum ar fi reducerea funcționalității genunchilor care este de obicei cauzată de uzura excesivă a cartilajului din articulația genunchiului, care face ca oasele să se frece unele de altele.
MUȘCHII: Matricea extracelulară musculară este formată din țesuturi de colagen care au un important rol funcțional deoarece oferă elasticitate țesuturilor și transmit forța contractilă de la proteinele miofibrilare din mușchi către tendoane, ligamente și oase. Fără colagen suficient funcționalitatea mușchilor scade afectând mobilitatea și echilibrul.
DINȚII: Colagenul joacă un rol important în sănătatea gingiilor și ancorarea dinților în gingii. Insuficiența de colagen în țesut poate duce la sensibilitate gingivala, durere și carierea dinților.
VASE DE SÂNGE: Colagenul joacă un rol important în fiecare vas de sânge pentru a menține o structură solidă și sănătoasă. Scopul stratului de colagen este de a proteja artera de rupere. Țesutul muscular din jurul stratului de colagen are rolul de a ajuta sângele să circule prin artere și vene. Când placa arterială începe să se formeze și să se acumuleze în artere, avem începutul unei boli de inimă care de fapt începe cu o slăbire sau o lipsă de colagen suficient care să căptușească vasele de sânge. Odată ce vasele de sânge încep să-și piardă colagenul protector, pot apărea mici leziuni sau rupturi pe arteră.
Concluzii
Fibrele de colagen sunt o familie diversă de proteine omniprezente, cu o gamă largă de funcții celulare și extracelulare, susținând semnalizarea celulară, proliferarea, diferențierea și integritatea structurală a țesuturilor conjunctive.
Ca principală proteină găsită în matricea extracelulară a pielii și oaselor, colagenul de tip I reprezintă cel mai abundent tip de colagen întâlnit în organism. Fibrele de colagen pot rezista în piele ani de zile, dar sunt supuse unor leziuni cumulate de-a lungul vieții. Pierderea funcției colagenului ca rezultat al crono-îmbătrânirii, cât și al foto-îmbătrânirii, a determinat specialiștii să caute soluții cu privire la diverse strategii de reparare și înlocuire a colagenului , strategii de prevenire a deteriorării colagenului, precum și de furnizare de vitamine și minerale care sprijină funcțiile biochimice și fiziologice ale producției de colagen și optimizează interacțiunea cu alte componente ale matricei extracelulare, cum ar fi elastina și glicozaminoglicanii.
Chirurgia estetică și intervențiile topice sunt strategii importante în lupta împotriva semnelor vizibile ale îmbătrânirii, mai ales în cazurile în care sunt necesare rezultate vizibile într-o perioadă scurtă de timp. Pe termen lung, strategiile anti-îmbătrânire pot fi realizate prin adăugarea de nutricosmetice în rutina zilnică, cu scopul general de a întineri pielea îmbătrânită sau deteriorată, de a îmbunătății integritatea pielii, aspectul și frumusețea și de a susține bunăstarea și vitalitatea personală.
Deși atunci când vorbim despre colagen ne gândim în primul rând la piele, refacerea rezervelor de colagen acționează și asupra altor părți ale corpului, mai puțin vizibile, dar nu lipsite de importanță. Părul, mușchii, tendoanele și ligamentele, gingiile și vasele de sânge suferă la rândul lor din cauza pierderilor de colagen și restabilirea nivelurilor optime oferă importante beneficii pentru sănătatea și longevitatea noastră.
- Hsiuying Wang, (2021). A review of the effects of collagen treatment in clinical studies https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8620403/
- Bolke L, Schlippe H., et al (2019). A collagen supplement improves skin hydration, elasticity, roughness and density: results of a randomised, placebo-controlled, blind study https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6835901/
- Geahchan S., et al. (2022) Marine collagen: a promising biomaterial for wound healing, skin anti-aging and bone regeneration https://www.mdpi.com/1660-3397/20/1/61
- Evans M., et al., (2020) A randomised, triple blind, placebo-controlled, parallel study to evaluate the efficacy of a freshwater marine collagen on skin wrinkles and elasticity https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jocd.13676
- Schunck M., et al (2015) Dietary supplementation with specific collagen peptides has a body mass index-dependent beneficial effect on cellulite morphology https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26561784/
- Figueres Juher T., Bases Perez E. (2015) An overview of the beneficial effects of hydrolysed collagen intake on joint and bone health and on skin ageing https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26267777/
- Hennet T., (2019) Collagen glycosylation https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30822656/