Elevii de clasa întâi merg la școală cu entuziasm plin de bucurie, elevii mai mari cu anticiparea întâlnirii cu prietenii lor și gândindu-se la rutina școlară. Dar, indiferent de sentimentele pe care le poate avea un copil, adaptarea la școală este inevitabilă.
Acest proces poate dura o lună sau chiar mai mult, și nu numai copiii trec prin el, ci și părinții. Pentru a ușura această perioadă, folosiți aceste 7 sfaturi. Ele vă vor ajuta să vă obișnuiți cu școala cu o pierdere minimă de nervi și de sănătate.
Conținut articol
Pregătiți-vă seara
Acest lucru nu se aplică doar la 1 septembrie și nu este vorba doar de servietă. La fel cum adulții vor să fie avertizați din timp despre ce va fi mâine la serviciu, la fel și un copil trebuie să știe ce să poarte și ce să aducă cu el, indiferent dacă mâine va fi o programare la medic, fotografi sau o adunare la școală.
Așadar, dați un avertisment seara – inclusiv dacă aveți o rutină non-standard, cum ar fi să vă luați copilul de la after-school într-o zi și nu în ziua următoare.
Deși mulți sunt obișnuiți să fie siguri că vor fi luați acasă încă de la grădiniță, unii copii pot simți tensiune și nesiguranță cu privire la garanția de întoarcere a părintelui. Așa că ar fi bine să parcurgeți în prealabil la ce oră vă veți lua copilul de la școală (și să nu întârziați).
Sfat!
Copiii deosebit de nesiguri – de exemplu, dacă nu au mers la grădiniță sau dacă unuia dintre părinți i-a plăcut să “plece fără să spună la revedere” – ar trebui să primească cu ei o amintire – cum ar fi o mică fotografie cu voi doi și o mică jucărie sau un lucru de acasă.
Seara este, de asemenea, o rutină de culcare. Cu cât un elev este mai tânăr, cu atât mai mult are nevoie să doarmă, mai ales când este stresat. Iar stresul de a începe școala este comparabil ca intensitate cu stresul de a avea un copil în familie.
Așa că puneți-vă copilul la culcare devreme: are destui hormoni de stres (adrenalină și cortizol) și nu vreți ca lipsa de somn adăugată să provoace o cădere nervoasă. Iar privarea de somn, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea Concordia, crește nivelul de cortizol chiar și la bebeluși.
Mulți elevi de clasa întâi, chiar și cei care au uitat de mult de timpul de odihnă, nu se deranjează să se întoarcă la el pentru o vreme. Dacă observați că în timpul zilei copilul devine letargic și își ciugulește nasul, propuneți-i să se întindă.
Bună dimineața este important!

Când un copil se trezește, este important pentru el să se trezească pozitiv (și pentru un adult, de asemenea). Așa că hrăniți starea lui de spirit cu a voastră și amintiți-vă că graba suprimă această pozitivitate.
Este mai bine să setați un ceas deșteptător cu 10-15 minute înainte și în acest timp lăsați copilul să se trezească încet și să se îmbrățișeze cu tine – în funcție de caracterul său – să faceți exerciții împreună.
Sfat!
O îmbrățișare de la o persoană dragă este plăcută la orice vârstă. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au demonstrat că o îmbrățișare de 30 de secunde crește nivelul de serotonină și oxitocină.
Iar aceștia sunt hormoni nu doar ai fericirii și ai iubirii, serotonina este, de asemenea, necesară pentru a învăța cu succes, crește concentrarea și îmbunătățește memoria. Așa că, dacă micuțul tău este prea mare pentru îmbrățișări, spune-i că este util pentru școală! Chiar și adolescenții consideră că este de ajutor (în ciuda privirii lor încruntate).
Respectați-vă rutina de dimineață
La fel cum rutina de seară vă pregătește pentru somn, rutina de dimineață vă pregătește pentru zi încărcată. Activitățile de dimineață ar trebui să fie repetitive, cum ar fi exercițiile fizice, baia, facerea patului, micul dejun, îmbrăcarea și ieșirea.
Sfat!
Este mai bine să introduceți o regulă de a nu fi distras de gadgeturi și de a nu porni televizorul dimineața, astfel încât atenția să nu fie dispersată. Regula ar trebui să se aplice și adulților – copiii sunt cel mai bine educați prin exemplu, nu prin cuvinte.
În cazul în care un copil nu vrea să meargă la școală

Mai devreme sau mai târziu, toți părinții aud acest lucru: “Nu vreau să merg la școală. Nu fiți șocați: este normal. Motivul poate fi vremea, o materie neiubită sau oboseala, precum și factori serioși – certuri, bătăi, colegi care agresează. Ce trebuie făcut dacă copilul spune că nu vrea să meargă la lecții?
- Acceptați și oglindiți-i sentimentele: “Te înțeleg foarte bine! Nici eu nu am chef să mă duc la serviciu astăzi (la magazin, pentru a-l duce pe cel mic la grădiniță).” De regulă, acest lucru este suficient – copilul reticent aude că nu este singur și că îi împărtășiți sentimentele. Dar veți merge oricum la serviciu.
- Da-i un exemplu: “De asemenea, de multe ori nu am vrut să merg la ore când eram la școală. Mai ales iarna, când era frig afară și trebuia să-ți pui jambiere de lână, iar acestea îți provocau atâta mâncărime la picioare!” Sau nu-ți plăcea matematica la prima oră – ceva ce cu siguranță nu-ți plăcea la școală, așa că dă-i un exemplu.
- Încearcă să vezi dacă există un motiv specific și oferă-te să rezolvi problema. De exemplu, nu toți elevii din clasa întâi reușesc să se schimbe în uniformă după ora de educație fizică – oferiți-vă să scrieți un mesaj profesorului pentru a vede daca exista probleme.
Sfat!
Pentru a reduce numărul acestor refuzuri de la școală, puteți efectua terapie prin joc cu ajutorul jucăriilor sau puteți folosi tehnici proiective. De exemplu, plângeți-vă că ursul plânge în fiecare dimineață că nu vrea să învețe, ce să faceți? Uneori, într-un astfel de joc, copilul povestește că ursul este “împins la școală” sau “forțat să termine supa pentru prânz”.
În tehnicile proiective, se poate desena un urs trist cu o servietă sau cu școala – iar copiii comentează desenele sau își desenează propriile desene “pe baza unor motive”.
Învățătorul din școala primară este un adult autoritar
Înainte de școală, tu erai cel mai informat, dar în clasa întâi acel loc trebuie să fie luat de profesor. Autoritatea profesorului se construiește în primele 2-3 săptămâni. Dacă totul este făcut corect și copilul are contact cu el, veți auzi o variație pe tema că scrisul/ număratul/ coloratul nu trebuie făcut în felul vostru, ci așa cum spune “doamna învățătoare”.
Dacă profesorul nu a reușit să ia poziția unui adult semnificativ, procesul de adaptare la școală va fi întârziat. În acest caz, este necesar să comunicați cu profesorul și să găsiți o soluție (și un profesor cu experiență vă va oferi să discutați situația).
Consolidarea prieteniilor

Școala nu este doar pentru a învăța. Procesul de socializare nu se termină la grădiniță (iar unii nici măcar nu merg la grădiniță). Așa că este important să ai cel puțin un amic sau un prieten în clasă. Cu cât copilul începe mai devreme să se împrietenească cu cineva, cu atât mai ușor și mai bine îi va fi la școală.
Este bine dacă copiii merg în aceeași clasă după grădiniță, dar dacă toată lumea este necunoscută, trebuie să ajutați la întărirea legăturii. De regulă, apariția unui prieten se manifestă în poveștile copilului: “Alexandru a împărțit pixuri de pâslă, Alexandru a adus un măr în bucăți, am alergat cu Alexandru în pauză. Dacă nu auziți astfel de fraze, puteți întreba copilul sau învățătorul care dintre copii sunt prieteni și propuneți să se joace împreună după școală, să se întâlnească în weekend, să îi invitați în vizită etc.
După școală trebuie să scape de presiune
Să stai în tăcere la catedră și să asculți cu străduință cuvintele profesorului este greu atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Ajutați-vă copilul să scape de această tensiune: cel mai bun mod este să mergeți la locul de joacă (sau pe stadionul școlii) după ore și să-l lăsați să alerge și să sară în jurul lui timp de o jumătate de oră. Chiar și 10 minute de alergare rapidă pot fi suficiente pentru a pune ordine în emoții.
Când tensiunea se acumulează, vor aparea trezirile nocturne și visele înfricoșătoare ale copilului, episoadele de udare a patului din cauza stresului, obiceiurile proaste – mestecatul unghiilor, al creionului, smulgerea părului etc. Toate acestea ar trebui să dispară pe măsură ce el se adaptează.
Surse:
- Somnul slab ca o cale fiziopatologică care stă la baza asocierii dintre experiențele stresante și profilul cortizolului diurn la copii și adolescenți / Ly J, McGrath JJ, Gouin JP. // Psihoneuroendocrinologie. – 2015
- Adrien J, Dugovic C, Martin P. Modele de somn-veghea la șobolanul neajutorat. Physiol Behav. 1991;49:257-262. http://dx.doi.org/10.1016/0031-9384(91)90041-L. [PubMed] [Google Scholar]
- Balbo M, Leproult R, Van Cauter E. Impactul somnului și al tulburărilor sale asupra activității axei hipotalamo-hipofizo-adrenale. Int J Endocrinol. 2010;2:1-16. http://dx.doi.org/10.1155/2010/759234. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
- Born J, Fehm HL. Activitatea hipotalamusului-pituitar-adrenal în timpul somnului uman: un rol de coordonare pentru sistemul hipocampal limbic. Exp Clin Endocrinol Exp Clin Endocrinol Diabetes. 1998;106:153-163. http://dx.doi.org/10.1055/s-0029-1211969. [PubMed] [Google Scholar]
- Buckley TM, Schatzberg AF. Cu privire la interacțiunile axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA) și somnul: activitatea normală a axei HPA și ritmul circadian, tulburări de somn exemplare. J Clin Endocrinol Metab. 2005;90(5):3106–3114. http://dx.doi.org/10.1210/jc.2004-1056. [PubMed] [Google Scholar]
- Cheeta S, Ruigt G, van Proosdij J, Willner P. Modificări în arhitectura somnului după stresul cronic ușor. Biol Psihiatrie biologică. 1997;41:419-427. http://dx.doi.org/10.1016/S0006-3223(96)00058-3. [PubMed] [Google Scholar]
- Cohen S, Kessler RC, Underwood LG. Strategii de măsurare a stresului în studiile privind tulburările psihiatrice și fizice. În: “The stress of the stress”: Cohen S, Kessler RC, Underwood LG, editori. Măsurarea stresului: A Guide for Health and Social Scientists. Oxford University Press; New York, NY: 1995. pp. 3-28. [Google Scholar]
- Cohen S, Kamarck T, Mermelstein R. O măsură globală a stresului perceput. J Health Social Behav. 1983;24:385-396. http://dx.doi.org/10.2307/2136404. [PubMed] [Google Scholar]
Citește și aceste articole:
- Efectul culorilor asupra bebelușilorEfectul culorilor asupra bebelușilor este legat de dezvoltarea lor cognitivă, […]
- Stabilirea obiectivelor pentru elevi, copii și tineriVă amintiți când ați învățat cum să vă stabiliți obiective? […]
- Conflictele dintre copii și părinții lor: cauze si modalități de aplanareConflictele dintre copii și părinții lor pot fi o sursă de tulburare. Dacă vă aflați în această situație, există mai multe modalități de a rezolva conflictul. Iată câteva cauze și modalități de a rezolva conflictele care apar între copii și părinții lor.
- Cum să îți ajuți copilul să se adapteze la școală: 7 sfaturi de specialitateCum să îți ajuți copilul să se adapteze la școală: 7 sfaturi de specialitate. Pentru copii și părinți: sfaturi pentru a-i ajuta să se obișnuiască mai repede cu rutina școlară.
- Dezvoltarea bebelușului până la un an: ce trebuie să știe părinții?Aflați despre dezvoltarea bebelușului dumneavoastră din momentul conceperii până la 12 luni. Acest articol include etapele de dezvoltare de la concepție până la vârsta de un an. Conține informații foarte importante pe care părinții trebuie să le cunoască.
Articolele de pe acest site au doar scop informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica orice rețetă, sfat sau dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau vă vor face rău personal. Fiți precauți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
*Toate produsele recomandate sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision de la vânzător și astfel să susținem scrierea de articole utile și de calitate.