Indicele de masă corporală (IMC): ce este și cum se măsoară

Ce este indicele de masă corporală?

Indicele de masă corporală (IMC) este o estimare a grăsimii corporale bazată pe înălțime și greutate. Acesta nu măsoară direct grăsimea corporală, ci folosește o ecuație pentru a face o aproximare. Indicele de masă corporală poate ajuta la determinarea dacă o persoană are o greutate nesănătoasă sau sănătoasă.

Un indice de masă corporală ridicat poate fi un semn de prea multă grăsime pe corp, în timp ce un IMC scăzut poate fi un semn de prea puțină grăsime pe corp. Cu cât IMC-ul unei persoane este mai ridicat, cu atât mai mari sunt șansele ca aceasta să dezvolte anumite afecțiuni grave, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială și diabetul.

Un indice de masă corporală IMC foarte scăzut poate cauza, de asemenea, probleme de sănătate, inclusiv pierderea osoasă, scăderea funcției imunitare și anemia.

Deși indicele de masă corporală poate fi util în depistarea problemelor de greutate corporală la copii și adulți, acesta are limitele sale.

Indicele de masă corporală poate supraestima cantitatea de grăsime corporală la sportivi și la alte persoane cu corpuri foarte musculoase. De asemenea, acesta poate subestima cantitatea de grăsime corporală la adulții în vârstă și la alte persoane care au pierdut masă musculară.

Cum se măsoară indicele de masă corporală

Indicele de masă corporală se calculează folosind înălțimea și greutatea dumneavoastră. Acesta poate fi un punct de plecare pentru a înțelege modul în care grăsimea corporală poate avea un impact asupra sănătății dvs. generale.

Puteți folosi acest număr, împreună cu alte măsurători ale sănătății, pentru a începe o conversație cu medicul despre modalitățile de reducere a riscului de îmbolnăvire și de îmbunătățire a stării dumneavoastră generale de bine.

Pentru a calcula IMC, introduceți înălțimea și greutatea. Calculatoarele oferă, de asemenea, grafice privind starea de greutate pentru a vă ajuta să interpretați rezultatele.

Indicele de masă corporală se calculează în același mod pentru persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, IMC este interpretat diferit pentru adulți și copii.

Imperial

• Formula: greutate (lb) / [înălțime (in)] 2 x 703
• Exemplu: greutate = 150 lbs, înălțime = 5’5″ (65″)
• Calculul IMC: [150 / (65)2] x 703 = 24,96

Metric

• Formula: greutate (kg) / [inaltime (m)]2
• Exemplu: greutate = 68 kg, înălțime = 165 cm (1,65 m)
• Calculul IMC: 68 / (1,65)2 = 24,98

Rețineți că indicele de masă corporală este interpretat diferit la copii. Se utilizează diagrame de creștere și procentaj. În cazul în care copiii se situează la sau peste un procent de 95 a copiilor de vârsta lor, aceștia sunt considerați obezi.

Indicele de masă corporală pentru adulți

Adulții cu vârsta de 20 de ani și peste își pot interpreta indicele de masă corporală pe baza următoarelor categorii standard de greutate. Acestea sunt aceleași pentru bărbați și femei de toate vârstele și tipurile de corp:

IMC	Stare de greutate
Sub 18,5	Subponderal
18.5 – 24.9	Normal
25.0 – 29.9	Supraponderal
30.0 și mai sus	Obezi

Indicele de masă corporală pentru copii

Indicele de masă corporală este interpretat diferit pentru persoanele sub 20 de ani. Deși se folosește aceeași formulă pentru a determina IMC pentru toate grupele de vârstă, implicațiile pentru copii și adolescenți pot varia în funcție de vârstă și sex.

Cantitatea de grăsime corporală se modifică odată cu vârsta. De asemenea, este diferită la băieți și fete tinere. De obicei, fetele dobândesc o cantitate mai mare de grăsime corporală și o dezvoltă mai devreme decât băieții.

Pentru copii și adolescenți, CDC folosește diagrame de creștere pe vârste pentru a arăta IMC ca un clasament de percentile. Fiecare interval procentual exprimă IMC-ul unui copil în raport cu alți copii de aceeași vârstă și sex. De exemplu, un copil ar fi considerat obez dacă ar avea un indice de masă corporală care a aterizat la sau peste 95%. Acest lucru înseamnă că au mai multă grăsime corporală decât 95% dintre copiii din aceeași categorie de vârstă și sex.

Tabelul următor prezintă intervalul percentilic pentru fiecare stare de greutate:

Percentila	Stare de greutate
Sub 5	Subponderal
de la 5 la 85	Greutate normală sau sănătoasă
de la 85 la 95	Supraponderal
95 și mai sus	Obezi

Indicele de masă corporală și sănătatea

Potrivit National Institutes of Health, mai mult de doi din trei adulți sunt considerați supraponderali, iar unul din trei este considerat obez. Aproximativ 17 la sută dintre copii și adolescenți (cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani) sunt considerați obezi.

Oamenii se îngrașă ca urmare a unui dezechilibru energetic. Organismul are nevoie de o anumită cantitate de energie din alimente pentru a funcționa. Această energie este obținută sub formă de calorii.

Greutatea dvs. va rămâne în general aceeași atunci când consumați același număr de calorii pe care corpul dvs. le folosește sau “arde” în fiecare zi. Dacă consumați mai multe calorii decât ardeți, veți lua în greutate în timp.

Dezechilibrul energetic este cu siguranță unul dintre cei mai mari contribuitori la creșterea în greutate. Cu toate acestea, greutatea dumneavoastră ideală este determinată în primul rând de genetică, precum și de tipurile de alimente pe care le consumați și de cât de mult faceți exerciții fizice.

Riscurile de a fi supraponderal (IMC ridicat)

Motivul pentru care indicele de masă corporală este utilizat pentru a verifica starea de sănătate a populației generale este corelația dintre supraponderabilitate sau obezitate și anumite probleme de sănătate. Persoanele care sunt supraponderale sau obeze prezintă un risc crescut pentru:

• Boală coronariană
• Hipertensiune
• Osteoartrita
• Apnee în somn și probleme respiratorii
• Accident vascular cerebral
• Diabet de tip 2
• Boli cardiovasculare (inima și circulația sângelui).
• Boala vezicii biliare
• Anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon și de sân
• Depresie și alte tulburări de sănătate mintală.

Riscurile de sănătate legate de un IMC scăzut

În timp ce un indice de masă corporală ridicat poate fi un indicator al unui risc crescut de sănătate, un IMC scăzut poate fi, de asemenea, un indiciu al unor probleme de sănătate. Persoanele care sunt subponderale conform scalei IMC pot fi predispuse la:

• Boala cardiovasculara
• Depresie
• Dificultate de a concepe (la femei)
• Piele uscata
• Pierderea parului
• Menstruație neregulată (la femei)
• Deficiențe de nutrienți
• Osteoporoza
• Sistem imunitar slab

Beneficiile unui IMC normal

Menținerea unui indice de masă corporală normal (între 18,5 și 24,9) are multe beneficii, inclusiv limitarea riscului de a avea toate problemele de sănătate enumerate mai sus. Nu numai că aveți mai puține șanse de a avea hipertensiune arterială, boli de inimă sau diabet, dar menținerea unui IMC normal vă poate ajuta, de asemenea, la un somn mai bun, la o circulație îmbunătățită și chiar la o energie mai bună pe parcursul zilei.

Indicele de masă corporală nu este cea mai bună măsură a sănătății

La nivelul populației, indicele de masă corporală este utilizat pentru a indica nivelul de risc pentru morbiditate (risc de boală) și mortalitate (rata de mortalitate).

Diferențele de IMC între adulții individuali de aceeași vârstă și sex se datorează, de obicei, grăsimii corporale, însă există multe excepții de la această regulă, motiv pentru care o cifră de indice de masă corporală poate să nu fie întotdeauna exactă. Calculele IMC vor supraestima cantitatea de grăsime corporală pentru:

• culturisti
• sportivi de înaltă performanță
• femeile însărcinate.

Calculele IMC vor subestima cantitatea de grăsime corporală pentru:

• persoanele în vârstă
• persoanele cu dizabilități fizice, care nu pot merge și pot avea pierderi musculare.

De asemenea, indicele de masă corporală nu este un indicator precis pentru persoanele cu:

• tulburări de alimentație precum anorexia nervoasă
• obezitate extremă.

De ce nu este IMC întotdeauna cea mai bună măsură a sănătății?

În general, cu cât aveți mai multă grăsime corporală, cu atât crește riscul pentru sănătate. Cu toate acestea, indicele de masă corporală nu poate face diferența între grăsimea corporală și masa musculară. Acest lucru înseamnă că există unele excepții de la orientările IMC:

• Mușchi – culturiștii și persoanele care au multă greutate musculară vor avea un indice de masă corporală ridicat, dar nu sunt supraponderali.
• Dizabilități fizice – persoanele care au o dizabilitate fizică și nu pot merge pot avea pierderea musculară. IMC-ul lor poate fi ușor mai mic, dar asta nu înseamnă neapărat că sunt subponderali. În aceste cazuri, este important să consultați un dietetician care vă va oferi sfaturi utile.
• Înălțime – Indicele de masă corporală nu este total independent de înălțime și tinde să supraestimeze obezitatea în rândul persoanelor mai scunde și să o subestimeze în rândul persoanelor înalte. Prin urmare, IMC nu trebuie folosit ca ghid pentru adulții care sunt foarte scunzi (mai puțin de 150 cm) sau foarte înalți (mai mult de 190 cm).
• Oamenii din diferite grupuri etnice – asiaticii și indienii, de exemplu, au mai multă grăsime corporală la orice indice de masă corporală dat, comparativ cu oamenii de origine europeană. Prin urmare, limitele pentru supraponderalitate și obezitate ar putea trebui să fie mai mici pentru aceste populații. Acest lucru se datorează faptului că un risc crescut de diabet și boli cardiovasculare începe la un IMC de până la 23 kg/m2 la populațiile asiatice.

Circumferința taliei este un indicator mai bun al riscului crescut de boală

Circumferința taliei unei persoane este un predictor mai bun al riscului de sănătate decât indicele de masă corporală. Atunci când se identifică riscul pentru sănătate la adulți, se recomandă să combinați clasificarea IMC cu circumferința taliei ca măsură a riscului de boală.

Faptul de a avea grăsime în jurul abdomenului sau o “burtă”, indiferent de mărimea corporală, înseamnă că aveți mai multe șanse de a dezvolta anumite afecțiuni de sănătate legate de obezitate. Grăsimea depozitată predominant în jurul șoldurilor și al feselor nu pare să prezinte același risc pentru sănătate.

Bărbații, în special, depun adesea greutate în regiunea taliei și, prin urmare, au un risc crescut de boli legate de obezitate. Studiile au arătat că distribuția grăsimii corporale este legată de o prevalență crescută a diabetului, a hipertensiunii, a colesterolului ridicat și a bolilor cardiovasculare.

În general, asocierile dintre riscurile pentru sănătate și distribuția grăsimii corporale sunt:

• cel mai mic risc – subțire (grăsimea corporală distribuită uniform)
• risc moderat – suprapondere fără burtă
• risc moderat spre mare – slăbit cu burtă
• risc ridicat – suprapondere cu exces de grăsime pe abdomen.

Circumferința taliei și riscurile pentru sănătate

Circumferința taliei poate fi utilizată pentru a indica riscul pentru sănătate pentru boli cronice. Pentru bărbați:

• 94 cm sau mai mult – risc crescut
• 102 cm sau mai mult – risc substanțial crescut.

Pentru femei:

• 80 cm sau mai mult – risc crescut
• 88 cm sau mai mult – risc substanțial crescut.

Deși tendința de a depozita grăsime în jurul mijlocului este influențată de genele unei persoane, puteți totuși să țineți cont de această tendință genetică și să faceți ceva în acest sens. S-a demonstrat că a fi activ din punct de vedere fizic, a evita fumatul și a consuma grăsimi nesaturate în loc de grăsimi saturate scade riscul de a dezvolta obezitate abdominală.

Metode de măsurare a grăsimii corporale

Indicele de masă corporală nu măsoară grăsimea corporală. Dacă vă interesează să vă cunoașteți procentul de masă slabă față de masa grasă, există mai multe metode de evaluare a procentului de grăsime din organism. Aceste metode sunt denumite analiza compoziției corporale. Unele dintre cele mai comune măsurători includ:

• Impedanța bioelectrică: Această metodă comună de evaluare a procentului de grăsime corporală determină greutatea corporală totală, procentul și cantitatea de grăsime corporală, masa musculară, apă și chiar masa osoasă. Deși citirile pot fi afectate de nivelul de hidratare și de alți factori, ele oferă rezultate destul de precise în timp. Unele cântare de grăsime pentru uz casnic folosesc această metodă de măsurare.
• Absorbțiometria cu raze X cu energie duală (DEXA): Aceasta este o scanare cu raze X care măsoară oasele unei persoane (în special densitatea minerală și pierderea osoasă) pentru a calcula posibilitățile de a dezvolta osteoporoză. Cu toate acestea, aceste mașini DEXA au limitări și tehnologia care este utilizată pe scară largă nu poate măsura oasele persoanelor care cântăresc 300 de lire sau mai mult sau care sunt mai înalte de 6 picioare.
• Măsurătorile grosimii pliului pielii: Mulți experți folosesc această metodă simplă pentru a determina compoziția corpului.
• Cântărire subacvatică: Această procedură, cunoscută și sub numele de hidrodensitometrie sau cântărire hidrostatică, este complexă și complicată, așa că este rar utilizată.

Concluzie

În timp ce indicele de masă corporală poate fi un instrument util pentru unele persoane, acesta este doar un număr care trebuie întotdeauna luat în considerare în contextul altor date.

Discutați cu medicul despre cea mai bună modalitate de a vă înțelege indicele de masă corporală ca parte a unui plan cuprinzător pentru o sănătate bună și longevitate.

Întrebări frecvente

Alte articole utile:

• Iodul – importanța pentru organism, beneficii sănătate
• Betacarotenul: Beneficii dozaj și efecte secundare
• Alimente bogate în potasiu, beneficii, simptome deficit
• Inozitolul: Top 5 beneficii pentru sănătate

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

A fost util articolul [post_title]? Împărtășiți-l cu prietenii dvs. pe rețelele de socializare! În acest fel, îi ajutați pe oameni să își îmbunătățească cunoștințele, iar pe noi să scriem mai multe articole utile și interesante.