Postul intermitent: de ce o fereastră de 8 ore pentru a mânca? Cine a ales acest număr?

Termenul „post intermitent” nu descrie cu exactitate esența unei astfel de alimentații – este mai corect să se folosească termenul de „fereastră alimentară”. Studiile subliniază separat faptul că perioada de 8 ore de aport alimentar este un interval condiționat, nu o regulă clară.

Mecanica experimentului este unul dintre principalele motive pentru care postul de interval („dieta 16/8”) se bazează pe o fereastră de 8 ore de consum alimentar. Acesta a fost intervalul¹ de hrănire a șoarecilor experimentali care a fost cel mai ușor, având în vedere durata zilei de lucru a tehnicienilor de laborator.

Cercetările moderne (deja pe oameni, nu pe șoareci) au fost critice în ceea ce privește recomandarea de a recomanda exact 8 ore – observând că o serie de opinii privind înfometarea pe intervale sunt eronate. În plus, sintagma înlocuitoare „post intermitent” – sau „fereastra de hrană” – este tot mai des menționată în literatura științifică.

Teoria evolutivă a nutriției.

Biologii cred² că, timp de mii de ani, oamenii nu au avut acces liber la hrană – adică mâncarea era consumată periodic, pe măsură ce era găsită. În plus, probabil că era foarte rar consumată noaptea și seara târziu – în absența electricității, oamenii pur și simplu dormeau.

Cu toate acestea, statisticile moderne² arată că timpul mediu de masă pentru majoritatea oamenilor este de peste 12 ore – iar pentru 50% din populație această cifră depășește 15 ore. De fapt, vorbim despre a mânca aproape 24 de ore pe zi.

Cu toate acestea, din ce în ce mai mulți oameni de știință afirmă că astfel de modele de alimentație pot avea un efect negativ asupra metabolismului – lansând ipoteza³ că mâncatul ar trebui limitat la o perioadă de aproximativ 8-12 ore (ceea ce implică faptul că nu se mănâncă noaptea și că se ia cina destul de devreme).

Cine a inventat postul intermitent?

Primul studiu¹ privind efectele postului intermitent asupra parametrilor metabolici a fost publicat în 2012. În ciuda faptului că multe practici tradiționale implică postul într-o anumită măsură, acest aspect nu a fost studiat anterior în ceea ce privește efectul său asupra metabolismului.

O constatare cheie a studiului menționat mai sus a fost că șoarecii care au mâncat la ore aleatorii au fost mai predispuși la dezvoltarea obezității și la o producție de insulină afectată – în comparație cu șoarecii care au mâncat în timpul ferestrei de alimentare de 8 ore. Aportul caloric a fost același.

Pe baza acestui studiu, ideea postului intermitent de 16/8 – uneori numit „dieta 16/8” – a devenit larg răspândită.

Fereastra alimentară – ce este?

Dacă logica termenului de „post intermitent” se bazează pe refuzul de a mânca, atunci termenul „fereastră alimentară” este imaginea sa în oglindă. Adică, fereastra alimentară se referă la perioada în care se consumă alimente – spre deosebire de timpul care implică înfometarea.

Fereastra alimentară nu se oprește în momentul în care nu mai mesteci ultima bucată de mâncare din ziua respectivă. Porțiile mai mici de alimente sunt digerate mai repede decât porțiile mai mari – și poate dura până la 4-5 ore pentru ca organismul să digere complet alimentele primite.

De fapt, atunci când o anumită persoană decide să respecte un program de post la interval de 16/8 (adică 16 ore în care nu mănâncă și 8 ore în care mănâncă) – având în vedere timpul necesar pentru a digera mâncarea, ar merge pe la regimul 14/10 sau chiar 13/11.

Cât de corect este termenul „post”?

Din nefericire, în practică, postul intermitent este adesea înțeles greșit – oamenii înțeleg literalmente postul cu restricții calorice drastice.

Este important să înțelegem că logica postului în intervale nu se bazează pe restricția calorică – ci pe controlul perioadei de timp în care se consumă alimente (ceea ce implică porții mari).

Acesta este motivul pentru care în literatura științifică se folosește din ce în ce mai mult termenul de „fereastră alimentară” – care surprinde mai corect esența problemei.

Care este cel mai bun program alimentar?

Deși datele fac legătura între o fereastră alimentară prea lungă și riscurile pentru sănătate – nu există și nici nu poate exista o recomandare precisă cu privire la durata „normală” a acesteia.

De exemplu, o producție deficitară de insulină și disfuncționalități în reglarea glicemiei impun limite în ceea ce privește capacitatea cuiva de a se descurca fără să mănânce – necesitând mese mai frecvente.

Orientări practice

Rezultatele studiilor privind postul intermitent și ferestrele alimentare contrazic adesea recomandările dieteticienilor tipici (de exemplu, punând sub semnul întrebării beneficiile consumului de mese mici în porții mici).

Multe dintre afirmații sunt încă doar teorii fără o bază clară de dovezi. Cu toate acestea, recomandările de bază pot fi rezumate în următoarele puncte:

• Nu mâncați după cină – se pare că seara chiar și cantități mici de carbohidrați pot provoca un răspuns metabolic semnificativ.
• Nu mâncați în primele ore după trezire – se sugerează din ce în ce mai mult că organismul are nevoie de timp în orele dimineții pentru a trece la modul de digestie.
• Respectați un regim alimentar stabil – încercați să mâncați în jurul aceleiași ore, ceea ce va permite organismului să își adapteze ciclurile metabolice.
• Respectați regimul ales suficient de mult timp – probabil că este nevoie de până la câteva săptămâni pentru ca organismul dumneavoastră să se adapteze la un anumit program alimentar.

Termenul „post la interval” nu descrie cu exactitate esența unei astfel de alimentații; este mai corect să se folosească termenul „fereastră alimentară”. Studiile evidențiază separat faptul că perioada de 8 ore de aport alimentar este un interval condiționat, nu o regulă clară.

Articolele de pe acest site au doar un scop informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica vreo rețetă, sfat sau dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau vă vor face rău personal. Fiți precauți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

*Toate produsele recomandate sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision de la vânzător și astfel să susținem scrierea de articole utile și de calitate.