Cate tipuri de faina de grau exista si cum sa le folositi in bucatarie
Faina de grau este un aliment de baza in multe bucatarii si este folosita la prepararea painii, a prajiturilor, a prajiturilor, a tortilelor si a altor produse de panificatie. În acest articol, aflati care sunt diferentele dintre cele patru tipuri de faina de grau si ce puteti face pentru a gati mai bine.
Un incepator in gatit, care incepe sa lucreze cu aluat din faina de grau, probabil ca se confrunta cu o situatie: masoara cantitatea potrivita de faina, pune numarul de oua conform retetei, gateste exact conform tehnologiei, dar rezultatul este diferit.
Prima data, prajitura iese elastica si aerisita, a doua oara este uscata, iar a cincea oara se aseaza imediat dupa coacere si se transforma intr-o clatita subtire. Are propria poveste cu aluatul de drojdie: chiflele fie sunt un succes, fie devin vechi in dimineata urmatoare.
Se spune ca daca nu poti face clatite, ar trebui sa te calmezi si sa coci pietre. Ei bine, nu! Este mai bine sa luati o cale diferita – sa intelegeti nuantele de lucru cu diferite tipuri de aluat si sa adunati cateva cunostinte despre faina de grau, fara de care nu puteti lucra perfect in bucatarie. Poate ca aceste informatii nu sunt noi pentru unii oameni, dar cu siguranta vor ajuta o multime de oameni.
Faina de grau este ingredientul principal
Orice aluat se obtine prin amestecarea fainii si a apei, la care, in functie de reteta, se adauga oua, grasimi, condimente si mirodenii, drojdie, praf de copt si alte ingrediente.
Puteti renunta la coaja de lamaie sau la nuci, dar nu puteti renunta la faina. Fara faina nu exista aluat. Acesta este motivul pentru care vorbim despre faina in primul rand. Mai exact, faina de grau este cea mai comuna si mai versatila faina.
Cumpara din magazin:

Important: Toate fainile sunt diferite
Faina de grau trebuie sa fie prezenta in fiecare bucatarie. Acest produs, care a devenit banal si care este perceput de noi ca fiind ceva simplu si banal, ascunde de fapt o multime de lucruri interesante. Iar succesul coacerii tale va depinde de cat de bine ii cunosti micile secrete. În primul rand, sa ne concentram asupra elementelor esentiale.
Faina de grau este un produs sub forma de pudra, in functie de soi si de producator difera in ceea ce priveste gradul de macinare, continutul de gluten proteic (gluten), carbohidrati, gradul de umiditate, cantitatea de fibre (in faina de cea mai inalta calitate este aproape absenta), prezenta vitaminelor si a mineralelor. Pentru a nu ne plictisi, sa notam imediat: in compozitia si in parametrii de baza ai fainii se afla secretul sau principal.
Aceasta consta in faptul ca numarul de gluten, continutul de umiditate al fainii si alte caracteristici pot varia in functie de data recoltei, de conditiile de depozitare si de transport, iar acesti indicatori variaza chiar si in cazul aceluiasi producator (de exemplu, in diferite loturi de faina suplimentara). Concluzie: faina este diferita. Și comportamentul la framantarea aluatului va fi, de asemenea, diferit.
De exemplu, capacitatea fainii de a se lega cu amestecul lichid din aluat depinde direct de nivelul de umiditate al fainii, de gradul de macinare si de continutul de gluten.

Continutul de proteine si gluten din faina
Spre deosebire de alte tipuri (din alte cereale – ovaz, orez, porumb, hrisca, orz, secara), faina de grau se distinge prin capacitatea sa de a forma gluten. Cand aceasta faina se combina cu apa sau alte lichide, proteinele din ea se umfla si formeaza o retea elastica de proteine numita gluten.
Cumpara din magazin:
Acest gluten se intinde, dar impiedica bulele de aer si de gaz sa iasa, producand astfel o farama poroasa, ca un burete, dupa tratamentul termic. Gradul de gluten poate varia in functie de modul si de gradul de prelucrare a cerealelor.
Acest lucru modifica, de asemenea, gustul si aspectul produselor din aluat si capacitatea acestora de a-si pastra prospetimea pe o perioada mai lunga de timp.
Faina din grau dur formeaza un gluten puternic, absoarbe bine apa, dar are nevoie de mai mult timp pentru a dezvolta gluten. Acesta este motivul pentru care se numeste “puternic”.
Uitati-va la punga de faina de grau si cautati pe ea eticheta “Valoarea nutritionala in 100 g de produs”. Cautati linia “Proteine”. Sa spunem ca sunt 10,3 g (10,3%). Acest lucru inseamna ca faina este slaba. Poate fi folosita pentru a coace paine sau clatite? Sa aflam.
Aluatul din faina cu continut ridicat de proteine este capabil sa absoarba mai multa umiditate, in timp ce bucata de aluat isi pastreaza bine forma si nu se intinde. Faina tare, cu 12-14% proteine, este buna pentru coacerea painii (chiar si cu umiditate ridicata, cum ar fi ciabatta) si a croissantelor, dar pentru aluatul de cofetarie, cum ar fi biscuitii, este nevoie de faina slaba, altfel biscuitii vor iesi “cauciucati”.
Faina slaba este obtinuta din grau moale, care este mai deschis la culoare si mai moale la atingere. Glutenul pe care il produce este capabil sa se dezintegreze. O astfel de faina este buna pentru a face biscuiti, tarte si prajituri.
Apropo, asa-numita faina de “clatite”, produsa cu adaos de agent de fermentare, este complet nepotrivita pentru coacerea painii cu drojdie sau cu aluat acrisor.
În timp ce procentul de continut de proteine poate fi aflat cu usurinta uitandu-va la ambalaj, cealalta cifra care determina rezistenta fainii – glutenul – nu este la fel de simpla. Adesea, acest indicator nu este specificat pe ambalaj.
Aici este important sa ne amintim ca in Romania, Rusia, Ucraina faina este clasificata pe grade, in functie de gradul de macinare a boabelor si de curatare a acestora de coaja, iar cantitatea de gluten pentru fiecare grad este reglementata (cu cat procentul este mai mare, cu atat este mai puternica faina).
- clasa intai – 30%;
- extra – 28%;
- clasa a doua – 25%;
- integrala- 20%.
Gradul de macinare al cerealelor
În urma cu cateva secole, faina era obtinuta prin macinarea cerealelor in mori de piatra. Macinarea sa era grosiera, iar culoarea sa era maro. Se putea doar visa la produse de patiserie umflate si frumoase – acest lucru a devenit posibil numai dupa ce oamenii au invatat cum sa curete cerealele de coaja lor exterioara si sa primeasca faina fina.
Asadar, boabele de grau sunt formate din mai multe parti. Partea superioara, coaja protectoare, contine multe fibre insolubile si este, de asemenea, folosita pentru a face tarate.
În germeni se dezvolta o noua planta, astfel incat acesta este un depozit de vitamine, minerale, grasimi si proteine. Partea cea mai mare a bobului, endospermul, stocheaza substantele nutritive pentru germeni sub forma de amidon si proteine.
În functie de gradul de macinare, faina este impartita in mai multe clase, fiecare dintre ele fiind potrivita pentru a lucra cu diferite tipuri de aluat:
Tip de faina | La ce se foloseste | Ce calitati are |
Extra | Paine Panificatie cu drojdie Produse de patiserie | Faina cu cea mai fina macinare, obtinuta din endosperm. Acesta contine cantitatea maxima de amidon, dar cantitatea minima de proteine, grasimi si fibre. Vitaminele si mineralele sunt practic absente. Culoarea sa este alba sau crem deschis. Faina extra este buna pentru ca face produse voluminoase si pufoase. |
Clasa intai | Produse de patiserie Placinte, clatite, prajituri Taitei si paste de casa | Pe langa partea centrala a bobului, aceasta include partial si invelisul exterior. Culoarea este alba (pura sau cu o nuanta cenusie, galbuie). Proteinele, fibrele, mineralele, vitaminele, grasimile si zaharul sunt mai multe in aceasta faina, iar puterea glutenului este suficienta pentru a face produse cu un volum bun. Un avantaj incontestabil este ca prajiturile facute cu faina de prima clasa se invechesc mai greu decat cele facute cu faina de calitate superioara. |
Clasa a doua | Paine, turta dulce, fursecuri, briose | Faina este macinata mai grosier, cu un continut mai mare de coaja de cereale. Culoarea sa poate varia de la crema deschisa la o culoare gri sau maronie mai bogata. Exista mai multe substante valoroase in compozitia sa. |
Faina integrala | Paine de consum | Aceasta faina este obtinuta prin macinarea boabelor intregi, astfel incat macinarea sa este grosiera si eterogena, cu includerea de particule mari. Culoarea sa este cremoasa, cu o nuanta maro. Se caracterizeaza prin continutul maxim de substante utile si fibre alimentare stocate in grau. Fibrele, de exemplu, sunt de 12 ori mai multe decat in faina de cea mai buna calitate. Produsele din faina integrala nu se pot lauda cu o miez pufos si rezistent. |
De ce avem nevoie de tarate?
Taratele de grau sunt bogate in substante nutritive, o sursa importanta de fibre, vitamine si minerale si au numeroase beneficii daca sunt consumate ca atare sau incluse intr-o dieta sanatoasa.
Aceste beneficii se datoreaza in principal proprietatilor principale ale taratelor de grau, care sunt: nutritive, emoliente (in special la nivelul stomacului si al intestinelor), laxative, calmante, remineralizante si de intarire generala.
- Regleaza si sustine digestia – datorita continutului ridicat de fibre insolubile, taratele de grau favorizeaza formarea scaunelor si accelereaza persistenta intestinului, facilitand excretia scaunelor. Taratele pot preveni si trata constipatia si pot mentine o functie intestinala regulata. În plus, conform studiilor, taratele de grau pot reduce aparitia simptomelor digestive neplacute, cum ar fi flatulenta si disconfortul intestinal. Taratele de grau sunt, de asemenea, bogate in prebiotice (fibre nedigerabile), care sunt folosite ca hrana de bacteriile prietenoase (probiotice) din intestin, ajutandu-le sa se inmulteasca, ceea ce sustine sanatatea digestiva si intestinala si promoveaza detoxifierea. De asemenea, taratele de grau sunt benefice pentru hemoroizi si diverticulita si pot preveni sindromul metabolic.
- Pot preveni cancerul – taratele de grau contin o proportie semnificativa de fibre alimentare, lignani si acid fitic, nutrienti si compusi antioxidanti care sunt asociati cu un risc redus de aparitie a mai multor tipuri de cancer, in special a cancerului colorectal (al treilea cel mai frecvent cancer) si a cancerului de san. Cercetarile medicale au aratat, de asemenea, o crestere semnificativa a productiei de acizi grasi cu lant scurt dupa consumul de tarate de grau. Acesti acizi sunt produsi de bacteriile benefice din intestin si sustin sanatatea celulelor colonului prin prevenirea cresterii tumorilor si stimularea apoptozei (moartea celulelor canceroase).
- Sprijina sanatatea inimii – mai multe studii observationale au asociat o dieta bogata in fibre cu un risc redus de boli cardiovasculare. Taratele de grau contribuie la sanatatea inimii prin scaderea nivelului colesterolului total si al trigliceridelor. Fibrele din tarate trec prin sistemul digestiv si indeparteaza particulele de colesterol si toxinele, ajutand la eliminarea acestora.
- Te poat ajuta sa slabesti – consumul de tarate de grau, mai ales unul cu continut de fibre, iti ofera o senzatie de satietate de lunga durata si, de asemenea, iti suprima pofta de mancare. Astfel se evita consumul excesiv de calorii pe parcursul zilei, ceea ce va ajuta sa va mentineti greutatea la un nivel optim si sa va bucurati de o silueta subtire. Adaugarea de tarate in smoothie-uri, in terciul cu lapte sau in iaurt va va ajuta sa va simtiti energic timp de mai multe ore. Consumul de tarate de grau poate preveni obezitatea.
- Tonic general (sursa de substante nutritive si de agenti remineralizanti), taratele de grau nu reprezinta doar invelisul exterior al bobului de grau, ci si o sursa importanta de fibre, carbohidrati, vitamine si minerale. Vitaminele B, in special, joaca un rol important in organism, deoarece ne furnizeaza energie. Din acest motiv, taratele de grau sunt un adaos binevenit in dieta convalescentilor, a celor suprasolicitati si a celor care sufera de stres. Datorita continutului lor de fier, acestea sunt potrivite si pentru tratarea anemiei.
- Întareste sistemul imunitar – antioxidantii din taratele de grau (acizi fenolici precum acidul ferulic, lignani, flavonoide, carotenoizi, alchil-resorcinoli) pot proteja celulele noastre de efectele negative ale radicalilor liberi, prevenind deteriorarea celulelor, imbatranirea prematura si aparitia bolilor cronice.
Faina extra nu contine tarate, faina de prima calitate are 3-4%, cea de a doua calitate are 8-10%, iar faina integrala are 10% si mai mult. Se crede ca, pentru a obtine calitatea dorita din faina macinata fin (in cazul in care se dispune doar de ea), se poate cumpara tarate separat, se macina intr-o rasnita de cafea si se cerne printr-o sita fina direct in faina.

Cum sa gatesti cu faina straina?
Fiecare tara are propria clasificare a fainii. În Romania, dupa cum s-a mentionat mai sus, faina este impartita in clase in functie de gradul de prelucrare. Dar, de exemplu, in Italia sau in Franta, puterea fainii este determinata de cantitatea de reziduuri uscate (cenusa), care se formeaza dupa arderea a 100 de grame de produs. Cu cat procentul de cenusa este mai mare, cu atat faina este mai tare.
De asemenea, este important de stiut ca graul difera de la o tara la alta, astfel incat faina cu acelasi procent de cenusa are un gust si o calitate diferite. Astfel, daca coaceti doua paini dupa aceeasi reteta intr-o brutarie franceza si una engleza, acestea vor iesi diferite. Motivul este ca francezii prefera faina mai slaba, in timp ce englezii prefera painea cu un gluten bine dezvoltat, care retine mai bine gazul = o structura mai densa.
Deoarece marea majoritate a celor care citesc acest articol vor gati cu faina nationala, am dori sa observam ca faina romaneasca este de obicei caracterizata de un continut mai mare de umiditate si, cel mai important, de o rezistenta mai mica datorita continutului scazut de gluten, in comparatie cu omologii straini.
Valoarea energetica a fainii de grau
Continut in 100 g de produs | Proteine, g | Grasime, g | Carbohidrati, g | Continut caloric, kcal |
Faina clasa I | 10.60 | 1.30 | 67,60 | 331,00 |
Faina clasa a II-a | 11.70 | 1,80 | 63,70 | 324,00 |
Faina extra | 10.30 | 1.10 | 68,90 | 334,00 |
Vitamine in faina de grau
Continut in 100 g de produs | A, mg | B1, mg | B2, mg | PP, mg | C, mg | Caroten, mg |
Faina clasa I | 0,00 | 0,25 | 0,08 | 2.20 | 0,00 | 0,00 |
Faina clasa a II-a | 0,00 | 0,37 | 0,12 | 4.55 | 0,00 | 0,01 |
Faina extra | 0,00 | 0,17 | 0,04 | 1.20 | 0,00 | 0,00 |
Minerale in faina de grau
Continut in 100 g de produs | Sodiu, mg | Potasiu, mg | Calciu, mg | Magneziu, mg | Fosfor, mg | Fier, mg |
Faina clasa I | 4,00 | 176,00 | 24,00 | 44,00 | 115,00 | 2.10 |
Faina clasa a II-a | 6.00 | 251,00 | 32,00 | 73,00 | 184,00 | 3,90 |
Faina extra | 3.00 | 122,00 | Ora 18.00 | Ora 16.00 | 86,00 | 1.20 |
