Rețete de mancare românești din bucătăria tradițională

Este știut faptul că varietatea gusturilor și rafinamentul fiecărei țări sunt apreciate de marii apreciatori ai tradițiilor popoarelor. Cultura gastronomică românească a moștenit multe obiceiuri culinare datorită originilor sale daco-romane.

De la romani romani s-a moștenit placinta, care și-a păstrat sensul original al termenului latin placenta, turcii au adus supa de păstârnac, grecii au adus musaca, bulgarii au adus o mare varietate de mâncăruri din legume, cum ar fi zacusca, iar schnitzel a venit de la austrieci.

Una dintre mâncărurile tipice românești este mămăliga. Este o fiertura din făină de porumb cu sare. Uneori pot exista aditivi precum zer, unt, brânză, în funcție de rezultatul final al gătitului. A fost utilizata pe scară largă în alimentația țăranilor și a crescătorilor de animale și a înlocuit pâinea, care în perioada istorică preindustrială era obținută acasă prin prelucrare manuală.

În bucătăria românească se folosește pe scară largă carnea de porc, dar se folosesc și carnea de vită, pui, miel, miel și vânat.

Micul dejun poate fi compus din produse lactate: lapte, brânză, iaurt, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, bacon; ouă fierte tari, omletă sau în diverse combinații cu legume și carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau jeleuri.

Pentru persoanele care lucrează până târziu, după ora 17.00, micul dejun ar trebui să fie mai consistent, iar prânzul poate fi adesea înlocuit cu o gustare. Efectele benefice ale fructelor și legumelor se datorează varietății largi de substanțe sintetizate care au efect asupra majorității tulburărilor alimentare.

Legumele sunt un cocktail de mii de substanțe, dintre care multe sunt foarte active, de exemplu, ele conțin glucosilonați (prezenți în varză, creson etc.) care au un efect protector împotriva anumitor cancere digestive. Usturoiul are efecte terapeutice puternice, deoarece stimulează funcția imunitară, scade nivelul colesterolului, este un antidepresiv, stimulează memoria și are proprietăți antiinflamatorii.

Un prânz normal este format din trei feluri de mâncare: o ciorbă sau o supă, carne și legume, sau numai legume, mai ales în zilele de post, sau salate de legume; un fel principal format din legume, sau legume și carne în diferite moduri de gătit, tocănițe, fripturi etc.

Al treilea fel de mâncare, desertul, constă în prăjituri, produse de patiserie, fructe, tarte sau produse de patiserie și fructe. În zilele de sărbătoare, duminici sau sărbători creștine. La masă se adaugă aperitive precum salate de legume sau de carne cu diverse sosuri, mezeluri, plăcinte cu carne, brânzeturi sau preparate din brânză, plăcinte, merinde, pateuri.

Se adaugă deserturi mai bogate, cum ar fi brioșe, prăjituri, plăcinte, brânzeturi cu fructe. Pentru copiii în creștere (2-8 ani), adolescenții (15-18 ani) și persoanele în vârstă (66-100 plus), se poate adăuga la ora 10:00 o gustare de după-amiază constând într-un pahar de lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pâine cu carne sau brânză.

La ora 17.00 se adaugă o altă gustare, constând în ceai sau un pahar de lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, patiserie ușoară, lapte, carne sau fructe.

Creștinii, care respectă posturile prescrise de religie, trebuie să acorde o atenție deosebită aportului zilnic de calorii și vitamine, în raport cu munca depusă, precum și să aibă răbdare și răbdare, însoțită de sfaturi medicale. Bucătăria românească oferă o gamă bogată și variată de preparate și produse de post.

Cina are aceeași compoziție ca și pranzul, dar de obicei sunt excluse alimentele care necesită un efort îndelungat de digerare de către stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre.