Tulburări de memorie: cauze, simptome și tratament

Nu există o “memorie normală”. Normalul se poate referi aici la totalitatea informațiilor pe care, în condiții normale, o anumită persoană este capabilă să le aibă în cap. Memoria nu are limite superioare, deși există persoane cu super-memorii care sunt capabile să surprindă cele mai mici nuanțe ale tuturor evenimentelor și lucrurilor, dar acest lucru este destul de rar.

Memoria este capacitatea de a prelua, stoca și reproduce informațiile pe care o persoană le dobândește de-a lungul vieții. Ar trebui să se înțeleagă că memoria are atât o bază fiziologică, cât și una culturală.

Memoria umană poate fi împărțită în memorie pe termen scurt și memorie pe termen lung. Memoria pe termen lung este mai greu de învățat, dar informațiile învățate rămân pentru totdeauna, în timp ce varianta pe termen scurt este invers: ceea ce se învață din mers, după ce se reia, se uită instantaneu.

Toate acestea nu ridică probleme pe parcursul vieții, decât dacă, la un moment dat, memoria începe să se deterioreze. De asemenea, uitarea se prezintă sub diverse forme, fiecare dintre acestea afectând în mod diferit memorarea diferitelor informații.

Cauze de tulburări de mmemorie

Există multe cauze ale tulburărilor de memorie, dar toate sunt clasificate în modificări legate de vârstă, cele care sunt asociate cu leziuni ale creierului, cele care apar din cauza diferitelor boli ale altor organe, efectele proceselor de intoxicare și cele care apar din cauza factorilor negativi externi.

Cauzele legate de afectarea directă a creierului în sine ca organ uman includ leziuni craniocerebrale, tulburări circulatorii acute sau accidente vasculare cerebrale și diverse probleme oncologice ale organului în cauză. Printre factorii externi care afectează memoria se numără lipsa somnului, diversele stresuri, schimbările în condițiile de viață și o creștere a încărcăturii cerebrale.

Procesele de intoxicație cronică care provoacă uitarea trebuie înțelese ca fiind condiții provocate în organismul uman de alcoolism, fumat, dependență de droguri, abuz de tranchilizante și alte medicamente farmacologice.

Memoria umană este direct dependentă de diferite modalități. Modalitățile pot fi vizuale, auditive și motorii. De asemenea, modalitățile se pot combina în proporții diferite unele cu altele. Aceasta determină modul în care o anumită persoană învață mai ușor informațiile.

Unii oameni preferă să învețe ceva spunând cu voce tare, alții preferă să memoreze ceea ce au citit, iar alții au neapărat nevoie să vadă o pagină de text sau o grafică care conține materialul. Diferite părți ale creierului uman sunt responsabile pentru diferite funcții de memorie.

Zonele de la tâmple sunt responsabile de percepția auditivă a vorbirii sau a sunetelor, în timp ce zona occipitotemporală este responsabilă de percepția spațială și vizuală. În emisfera stângă, percepția vizuală se concentrează pe percepția literelor și a obiectelor, în timp ce în emisfera dreaptă se concentrează pe percepția opto-spațială, a culorilor și a feței.

Zona nervoasă inferioară este responsabilă pentru funcționalitatea mâinii și a vorbirii, ceea ce duce la asteriognosie atunci când este afectată, adică la incapacitatea de a identifica un obiect prin atingere. Astfel, putem concluziona că tipul de memorie care este intrinsec unei anumite zone afectate a creierului uman este cel care este afectat.

Cercetările moderne au o mulțime de dovezi în favoarea teoriei conform căreia fondul hormonal are un impact major asupra gândirii și memoriei. Hormoni precum testosteronul, vasopresina, estrogenul și prolactina pot influența pozitiv aceste procese. Hormonii ajută la transformarea memoriei pe termen scurt în memorie pe termen lung, dar nu toți. De exemplu, oxitocina, dimpotrivă, slăbește semnificativ procesul de memorie, provocând uitarea la femei în timpul alăptării și după naștere.

Patologii care afectează memoria

Cele mai frecvente boli care afectează semnificativ memoria sunt leziunile cerebrale. Leziunile profunde și extinse sunt mai periculoase, deoarece gravitatea lor este direct proporțională cu procesul de memorare. Amnezia retrogradă și anterogradă sunt frecvente la persoanele cu leziuni cerebrale, caracterizate prin uitarea nu numai a evenimentului care a avut loc, ci și a celor care au precedat sau au urmat leziunilor.

Halucinațiile și confuziile sunt, de asemenea, frecvente în cazul traumatismelor craniene. Halucinațiile se caracterizează prin evenimente și imagini false care nu ar putea fi (și cu siguranță nu au fost) trăite în viața reală. Confabulațiile sunt amintiri false care sunt plantate de memoria bolnavului. De exemplu, atunci când apare confabulația, pacientul poate, atunci când este întrebat despre activitățile din ziua precedentă, să răspundă că a fost la teatru, când de fapt era întins într-o sală de spital pentru că a fost traumatizat.

Deteriorarea memoriei apare foarte des și din cauza circulației deficitare a creierului pacientului. Modificările vasculare aterosclerotice la nivelul creierului reduc fluxul sanguin către diferitele regiuni cerebrale, ceea ce duce la afectarea memoriei.

În lumea modernă, ateroscleroza nu mai este o boală a vârstnicilor și este din ce în ce mai des diagnosticată la populația relativ tânără. Ateroscleroza provoacă, de asemenea, dezvoltarea tulburărilor circulatorii acute la nivelul creierului. Această boală, cunoscută sub numele de accident vascular cerebral (AVC), poate afecta diferite zone ale creierului, întrerupând parțial sau complet fluxul sanguin către acestea. Funcția acestor zone este grav afectată și totul, inclusiv memoria, este afectat.

Diabetul zaharat are efecte similare asupra proceselor de memorie. O complicație a diabetului zaharat poate fi angiopatia – o boală care se manifestă prin îngroșarea pereților vasculari până la punctul în care vasele mici încetează să mai funcționeze complet din cauza blocajului, iar vasele mari devin semnificativ mai înguste, încetinind fluxul sanguin. În acest caz, circulația sângelui este afectată în fiecare organ și sistem al corpului uman, inclusiv în creier. Și orice întrerupere a circulației sângelui în creier duce la afectarea funcției de memorie.

Atunci când funcția de memorie este afectată, se poate deduce posibila apariție a unei boli la nivelul glandei tiroide, care se caracterizează prin cantități insuficiente de hormoni pe care îi produce – hipotiroidism. Hormonii tiroidieni conțin până la 65% iod.

Această boală este însoțită de o creștere în greutate, depresie, umflături, apatie, iritabilitate și tonus muscular scăzut. Preveniți deficiența de iod printr-o dietă adecvată care să conțină sare iodată, produse lactate, pește de mare, alge marine, nuci, nuci, kaki și brânzeturi tari.

Procesul inflamator la nivelul membranelor cerebrale (meningită) și al materiei cerebrale (encefalită) afectează semnificativ funcționarea întregului creier. Cele mai frecvente cauze ale encefalitei și meningitei sunt virusurile și bacteriile neurotrope. Tratamentul acestor boli este foarte reușit dacă sunt depistate la timp, dar afectarea memoriei poate rămâne la persoana respectivă ca o consecință a bolii.

Bolile degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer, sunt cele mai greu de tratat. În această patologie, memoria scade treptat, dar constant, ceea ce duce în cele din urmă la un declin și al capacităților intelectuale ale pacientului. Cea mai gravă situație este atunci când persoana nu se mai poate orienta și nu mai este capabilă să aibă grijă de ea însăși.

Boala Alzheimer este frecventă la persoanele în vârstă de peste 70-80 de ani. Este lent, treptat și inițial invizibil. Semnele bolii Alzheimer includ tulburări de atenție și pierderi de memorie. Pacientul va uita evenimente recente care i s-au întâmplat și, dacă este întrebat cu insistență despre ele, va începe să le înlocuiască cu amintiri din trecut. Acest lucru afectează, de asemenea, caracterul pacientului, ducând la creșterea egoismului, exigenței, capriciilor și apatiei.

Dacă astfel de boli nu sunt tratate la timp, persoana încetează să mai fie orientată în timp și spațiu, nu știe data curentă, locul în care se află, nu înțelege ce să facă atunci când apar nevoi naturale. Medicina modernă consideră că boala Alzheimer este ereditară; dacă nu este tratată, la un moment dat va progresa dramatic, dar dacă este tratată, progresia ei încetinește și este destul de ușoară.

Cu toate acestea, afectarea memoriei nu se datorează întotdeauna leziunilor cerebrale, foarte des persoana însăși încearcă să uite problemele și temerile prin aplicarea unor mecanisme de apărare psihologică, dintre care există multe. Utilizarea frecventă a acestor mecanisme poate da impresia din exterior că persoana respectivă suferă de tulburări de memorie, dar nu este așa. Astfel de emoții și stări “uitate” au un efect negativ asupra sistemului nervos, ducând la agresivitate, nevroză și așa mai departe.

Tratamentul tulburărilor de memorie

Tulburările de memorie pot fi tratate numai după ce a fost identificată cauza procesului. Medicamentele ar trebui să fie prescrise numai de către medici, de obicei unele nootrope, cum ar fi:

• Glicină;
• Piracetam;
• Bilobil;
• Pantogam;
• Aminalon.

Un tratament cu aceste remedii este destul de lung și este întotdeauna întărit prin administrarea de complexe multivitaminice. Uneori, medicii prescriu și fizioterapie pentru pacienți. O procedură eficientă pentru tulburările de memorie este electroforeza cu injecție intranazală de acid glutamic (medicație pe bază de acid glutamic).

Metodele de corecție pedagogică și psihologică sunt, de asemenea, eficiente în restabilirea memoriei în cazul tulburărilor de memorie – profesorii îi învață pe pacienți cum să memoreze prin antrenarea funcției cerebrale neafectate.

În cazul în care pacientul nu își poate aminti cuvintele rostite cu voce tare, acesta este învățat să vizualizeze ceea ce a fost spus, iar amintirea devine astfel reală. Complexitatea și durata procesului de învățare constă în faptul că este important nu doar să înveți persoana să folosească conexiunile și paralelele neafectate din creier, ci și să aduci acest proces la automatism.

Deteriorarea memoriei afectează abilitățile sociale ale unei persoane și poate fi un indicator al dezvoltării altor patologii, fiind un simptom cu prognostic slab. Neurologii, neuropsihologii și terapeuții sunt implicați în tratamentul patologiilor asociate cu tulburări de memorie.

Este important să ne dăm seama că, de foarte multe ori, atunci când pacienții se plâng de tulburări de memorie, ei suferă de fapt de deficit de atenție. Acest lucru este tipic pentru școlari și vârstnici. Acest lucru se datorează unei subestimări a informațiilor pe care o persoană le primește zilnic. Este dificil de tratat tulburările de distragere a atenției și de deficit de atenție, deoarece oamenii rareori își dau seama că există o problemă, chiar și atunci când li se vorbește direct despre ea. Soluția este de a lucra în mod constant la propria percepție a informației – exersând atenția și memoria prin scrierea pe hârtie, înregistrarea pe dispozitive electronice și așa mai departe.

Funcția creierului poate fi antrenată prin metoda americană a profesorului Lawrence Katz, care ajută la activarea activității cerebrale, la crearea de noi conexiuni asociative și la implicarea diferitelor regiuni ale creierului. Exercițiile din această tehnică implică mai multe practici. Specialistul spune că ar trebui să se încerce să se desfășoare activitățile obișnuite cu ochii închiși.

Dreptacilor li se recomandă să înceapă să îndeplinească o serie de sarcini de zi cu zi (spălatul pe dinți, pieptănatul părului, folosirea ceasului de mână) cu mâna stângă, iar stângacilor – dimpotrivă. Este important să stăpânești cel puțin elementele de bază ale limbajului semnelor și ale limbajului Braille (scriere și citire pentru persoanele cu deficiențe de vedere), să înveți să lucrezi la o tastatură de calculator folosind toate cele 10 degete de la mână.

Este recomandat să înveți orice meșteșug aplicat de la zero pentru a dezvolta abilitățile motorii ale degetelor. Trebuie să vă exersați să recunoașteți prin atingere monedele de diferite valori nominale. Este important să înveți în mod constant ceva nou și să încerci să aplici acest lucru în viața ta – să înveți limbi noi, să citești articole despre subiecte pe care nu le înțelegi, să cunoști oameni diferiți, să călătorești, să descoperi locuri noi.

Toate aceste exerciții necomplicate antrenează perfect activitatea creierului și, prin urmare, memoria, astfel încât vă vor asigura o conștiință de sine normală pentru o perioadă lungă de timp de acum încolo.

Măsuri preventive

Prevenirea deteriorării memoriei poate fi, de asemenea, destul de eficientă. Nu trebuie să așteptați până când uitarea începe să vă chinuie și trebuie să căutați cauzele printre diverse boli. Este mai bine să duci un anumit stil de viață de la o vârstă fragedă, astfel încât chiar și la o vârstă înaintată să poți rămâne într-o “memorie solidă”.

Toate recomandările de mai jos vă vor ajuta să vă păstrați nu doar memoria, ci și sănătatea în general în condiții excelente, lucru pe care organismul îi va mulțumi proprietarului său mai mult de o dată în viață.

O nutriție adecvată și sănătoasă este cheia nu numai a longevității și a unei sănătăți excelente, ci și a unei memorii excelente. Cele mai nedorite alimente în acest context sunt cele grase, dulci și sărate. Scorțișoara, ghimbirul, tinctura de ginkgo biloba și vitamina E au un efect pozitiv asupra psihicului și a funcției cerebrale în general.

Exercițiile fizice regulate nu sunt numai bune pentru silueta dumneavoastră. Dar sala de gimnastică, ridicarea greutăților și antrenamentele intense nu ajută deloc la funcționarea creierului. Pentru ca creierul să funcționeze activ timp de mulți ani și, prin urmare, și pentru memorie, se recomandă plimbările în aer liber, care cresc circulația sângelui și fluxul sanguin către creier, precum și exercițiile zilnice de dimineață pentru a începe procesele metabolice din organism.

Renunțarea la obiceiurile proaste – alcool și țigări – presupune întărirea funcțiilor de apărare ale organismului, împiedicând posibilitatea otrăvirii toxice, deci, în final, duce la păstrarea memoriei. De asemenea, este important să încercați să învățați în mod constant ceva, să jucați jocuri logice, cum ar fi dame sau șah, și să învățați limbi străine pentru a vă antrena memoria.

Indiferent de motivele pentru care memoria dumneavoastră se deteriorează, este important să solicitați ajutor medical la primele simptome. Uneori, uitarea este situațională și nu reprezintă o amenințare de amnezie, alteori sunt necesare ședințe la psiholog, alteori terapie medicamentoasă.

Există tot mai multe metode de diagnosticare în fiecare an, dar important este să vă faceți timp să vă lucrați memoria de la o vârstă fragedă.

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision din partea vânzătorului și astfel sa susținem scrierea de articole utile și de calitate.