Tulburările de alimentație: ce sunt și de ce apar

Tulburările de alimentație: ce sunt și de ce apar? Să analizăm mai îndeaproape acest subiect important. O tulburare de alimentație poate afecta aproape pe oricine, indiferent dacă este subponderal sau supraponderal. Tulburarea de alimentație este un termen care acoperă o serie de afecțiuni care implică o alimentație anormală sau perturbată.

Cauza exactă a tulburărilor de alimentație rămâne neclară. Cu toate acestea, experții consideră că factorii socioculturali, biologici și psihologici joacă un rol în dezvoltarea lor.

Mulți oameni se pot gândi la anorexie sau bulimie atunci când se gândesc la tulburările de alimentație. Deși aceste tulburări sunt cele mai frecvente, există și alte câteva tipuri. Citiți mai departe pentru a afla mai multe.

Mâncatul regulat este esențial pentru a construi structura și buna funcționare a celulelor corpului nostru și pentru a le furniza energie. Tot ceea ce mâncăm – alimente proteice, alimente cu carbohidrați și alimente grase – afectează toate organele și sistemele și ne poate atât menține, cât și deteriora sănătatea.

Astăzi, alimentația nu mai este guvernată de instinctul de supraviețuire, ci de comportamentul alimentar. Ea determină cât de des mâncăm, cu ce viteză, preferințele noastre în materie de gust și motivele pentru care mâncăm.

Comportamentul alimentar este individual, determinat de tradițiile familiale și culturale, de educație, de religie și de realitățile economice. Obiceiurile alimentare sunt, de asemenea, influențate de experiențele de viață, de recomandările medicilor și de tendințele gastronomice la modă.

Când mâncăm, rezolvăm multe probleme psihologice și sociale. De exemplu:

• Ne eliberăm emoțional, scăpăm de tensiuni;
• Cunoaștem gustul plăcerii, al recompensei și al încurajării;
• Compensam nevoile nesatisfăcute;
• Susținem ritualurile sau tradițiile;
• Mâncatul este adesea însoțit de comunicare, de întâlniri sociale informale;
• În cazul în care alegerea hranei unei persoane determină statutul acesteia, are loc o autoafirmare suplimentară.

Pe această bază, psihologii moderni împart tulburările alimentare în trei tipuri principale.

1. Emotiogene. Aici nu senzația de foame este importantă, ci experiențele emoționale neplăcute. Acestea pot include frica, anxietatea, tristețea, plictiseala, iritarea. Persoanele caracterizate de acest stil de interacțiune cu mâncarea “se ocupă de stres” în mod condiționat. Mâncarea este liniștitoare, îmbunătățește starea de spirit și este plăcută.

2. Restrictive. Acest tip de comportament alimentar este asociat cu un autocontrol excesiv. De obicei, o perioadă de dietă strictă este urmată de o criză care duce la supraalimentație.

3. Externalizate. În acest caz, persoana este ghidată nu de semnalele naturale ale organismului (foame, senzația de gol în stomac), ci de stimuli externi sub forma unor reclame atractive, a unei mese bogat aranjate, a unor imagini cu oameni care mănâncă cu poftă.

“Mâncatul de stres” reduce stresul emoțional

Consecința tuturor acestor tulburări este supraponderabilitatea și bolile asociate: obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare (ateroscleroză, boli coronariene, hipertensiune arterială) și bolile gastrointestinale.

Comportamentul alimentar patologic este distins separat în psihiatria clinică. Clasificarea internațională a bolilor o împarte în mai multe tipuri de tulburări: anorexie nervoasă sau bulimie nervoasă și tulburări alimentare simptomatice și nespecificate.

Victimele tulburărilor de alimentație patologică cred că sunt supraponderale, chiar dacă de fapt nu sunt…

Anorexia nervoasă constă în restricționarea și refuzul deliberat al alimentelor pentru a slăbi. Plenitudinea este de obicei imaginară sau foarte exagerată. Cu cât o persoană postește mai mult, cu atât mai puțin control are asupra situației.

El sau ea simte satisfacție pentru că și-a atins obiectivul și euforie pentru postul prelungit. În cele din urmă, epuizarea fizică ajunge la o extremă și devine o amenințare pentru viață.

Bulimia nervoasă se caracterizează prin apetit excesiv și consum impulsiv de cantități mari de alimente. Organismul face acest lucru în încercarea de a scăpa de stresul emoțional ridicat. Prin supraalimentare, pacienții își provoacă singuri vărsături.

Fiecare tip de tulburare descrisă mai sus este o boală gravă. Convingerea unei persoane să mănânce corect fără un specialist este o sarcină imposibilă. Tratamentul necesită o terapie pe termen lung. Dacă observați simptome patologice similare la cei dragi, nu așteptați, consultați medicul.

Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision din partea vânzătorului și astfel sa susținem scrierea de articole utile și de calitate.