Vitamina A beneficii pentru sănătate și proprietăți

Ce este vitamina A

Vitamina A este responsabilă de frumusețea și tinerețea pielii, de sănătatea părului și a unghiilor, de acuitatea vizuală. Vitamina A este absorbită în organism sub formă de retinol, care este conținut în ficat, ulei de pește, gălbenuș de ou, produse lactate și este adăugat în margarină. Carotenul, pe care organismul îl transformă în retinol, se găsește în multe fructe și legume

Vitamina A este solubilă în grăsimi, esențială pentru o creștere sănătoasă, pentru formarea oaselor și a țesuturilor dentare și pentru structura celulară. Aceasta vitamina este importantă pentru vederea nocturnă, necesară pentru protecția împotriva infecțiilor țesuturilor din tractul respirator, digestiv și urinar.

Istoria descoperirii

Primul context al descoperirii vitaminei A și al consecințelor deficienței acesteia datează din 1819, când fiziologul și psihologul francez Majandi a observat că câinii cu o dietă săracă erau mai predispuși la ulcere corneene și aveau o rată de mortalitate mai mare.

În 1912, biochimistul britanic Frederick Gowland Hopkins a descoperit în lapte substanțe necunoscute până atunci, care nu semănau deloc cu grăsimile, carbohidrații sau proteinele. La o examinare mai atentă, s-a dovedit că acestea promovau creșterea la șoarecii de laborator. Hopkins a primit Premiul Nobel în 1929 pentru descoperirea sa.

În 1917, Elmer McCollum, Lafayette Mendel și Thomas Burr Osborne au observat, de asemenea, substanțe similare atunci când au studiat rolul grăsimilor alimentare. În 1918 s-a descoperit că aceste „substanțe suplimentare” erau solubile în grăsimi, iar în 1920 au fost denumite în cele din urmă vitamina A.

Alimente bogate in vitamina A

Disponibilitate aproximativă indicată în 100 g de produs:

Necesarul zilnic de vitamina A

Recomandările pentru aportul zilnic de vitamina A se bazează pe cantitatea necesară pentru a furniza o cantitate de retinol cu ​​câteva luni în avans. Această rezervă susține funcționarea normală a corpului și asigură funcționarea sănătoasă a sistemului reproductiv, imunitatea, vederea și activitatea genelor.

În 1993, Comitetul științific european pentru nutriție a publicat date privind aportul recomandat de vitamina A:

Multe comitete europene de nutriție, cum ar fi Societatea Germană pentru Nutriție (DGE), recomandă 0,8 mg (800 mcg) de vitamina A (retinol) pe zi pentru femei și 1 mg (1000 mcg) pentru bărbați. Deoarece aceasta vitamina joacă un rol important în dezvoltarea normală a embrionului și a nou-născutului, femeilor însărcinate li se recomandă să ia 1,1 mg de vitamina A începând cu luna a 4-a de sarcină. Femeile care alăptează trebuie să ia 1,5 mg de vitamina A pe zi.

În 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit că aportul zilnic de vitamina A ar trebui să fie de 750 mcg pentru bărbați, 650 mcg pentru femei, iar pentru nou-născuți și copii – între 250 și 750 mcg pe zi, ținând cont de vârstă.

În timpul sarcinii și alăptării, cantitatea suplimentară de vitamină care ar trebui să intre în organism datorită acumulării de retinol în țesuturile fătului și ale mamei, precum și a aportului de retinol din laptele matern, a fost indicată la 700 și, respectiv, 1.300 mcg pe zi.

În 2001, Consiliul American pentru Alimentație și Nutriție a stabilit, de asemenea, aportul recomandat pentru vitamina A:

După cum putem observa, deși cantitatea variază de la o organizație la alta, aportul zilnic aproximativ de vitamina A rămâne același.

Nevoia de vitamina A crește odată cu vârsta:

Proprietăți fizice și chimice

Vitamina A este o vitamină solubilă în grăsimi care aparține unui grup de molecule similare din punct de vedere structural – retinoizii – și se prezintă sub mai multe forme chimice: aldehide (retinal), alcooli (retinol) și acizi (acid retinoic). În produsele de origine animală, cea mai frecventă formă de vitamina A este un ester, în principal palmitat de retinil, care este sintetizat în retinol în intestinul subțire.

Provitaminele – precursori biochimici ai vitaminei A – se găsesc în alimentele vegetale și sunt componente ale grupului carotenoidelor. Carotenoizii sunt pigmenți organici care apar în mod natural în cromoplastele plantelor. Mai puțin de 10% din cei 563 de carotenoizi cunoscuți de știință pot fi sintetizați în de aceasta vitamina în organism.

Vitamina A este o vitamină solubilă în grăsimi. Acesta este numele unui grup de vitamine pentru care organismul are nevoie de un aport de grăsimi comestibile, uleiuri sau lipide. Exemple sunt uleiurile de gătit, nucile, peștele, carnea și avocado.

Suplimentele de vitamina A sunt adesea disponibile în capsule umplute cu ulei, astfel încât vitamina să fie absorbită complet de organism. Persoanele care nu consumă suficiente grăsimi alimentare sunt mai predispuse să aibă un deficit de vitamine liposolubile.

Probleme similare pot apărea la persoanele cu absorbție slabă a grăsimilor. Din fericire, vitaminele naturale liposolubile se găsesc de obicei în alimentele care conțin grăsimi. Astfel, o deficiență a acestor vitamine este rară în cazul unei alimentații adecvate.

Pentru ca aceasta vitamina sau carotenul să intre în sânge în intestinul subțire, trebuie să se combine cu bila, la fel ca și celelalte vitamine liposolubile. Dacă dieta conține puține grăsimi în această etapă, se secretă puțină bilă, ceea ce duce la malabsorbție și la pierderea a până la 90% din caroten și vitamina A în scaun.

Aproximativ 30% din betacaroten este absorbit din alimentele vegetale, iar aproximativ jumătate din betacaroten este transformat în vitamina A. Din 6 mg de caroten în organism se formează 1 mg de vitamina A, deci factorul de conversie de la caroten la vitamina A este de 1:6.

Beneficiile vitaminei A

Vitamina A are mai multe funcții în organism. Cel mai bine cunoscut este efectul său asupra vederii. Esterul de retinil este transportat la retină, care se află în interiorul ochiului, unde este transformat într-o substanță numită 11-cis-retinal. 11-cis-retinalul ajunge apoi la bastonașe (unul dintre fotoreceptori), unde se combină cu proteina opsină pentru a forma pigmentul vizual „rodopsină”.

Bastonașele care conțin rodopsină pot detecta chiar și cantități foarte mici de lumină, ceea ce le face esențiale pentru vederea nocturnă. Absorbția unui foton de lumină catalizează conversia 11-cis-retininei înapoi în all-trans și determină eliberarea acesteia din proteină.

Acest lucru declanșează un lanț de evenimente care duce la generarea unui semnal electrochimic către nervul optic, care este procesat și interpretat de creier. Lipsa de retinol disponibil pentru retină duce la o adaptare deficitară la întuneric, cunoscută sub numele de orbire nocturnă.

Vitamina A, sub formă de acid retinoic, joacă un rol important în reglarea expresiei genelor. Odată ce retinolul este preluat de celulă, acesta poate fi oxidat în retină în acid retinoic. Acidul retinoic este o moleculă foarte puternică care se leagă de diverși receptori pentru a iniția sau inhiba expresia genelor. Prin reglarea expresiei unor gene specifice, acidul retinoic joacă un rol important în diferențierea celulară, una dintre cele mai importante funcții fiziologice.

Vitamina A este necesară pentru funcționarea normală a sistemului imunitar. Retinolul și metaboliții săi sunt necesari pentru a menține integritatea și funcția celulelor pielii și a membranelor mucoase (sistemul respirator, digestiv și urinar). Aceste țesuturi acționează ca o barieră și reprezintă prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor. Ea joacă un rol central în dezvoltarea și diferențierea celulelor albe din sânge, limfocitele, care sunt agenți-cheie în răspunsul sistemului imunitar.

Vitamina A este esențială pentru dezvoltarea embrionară, participând direct la creșterea membrelor, la formarea inimii, a ochilor și a urechilor fătului. Pe lângă aceasta, acidul retinoic afectează expresia genelor hormonului de creștere. Lipsa sau excesul de vitamina A poate duce la malformații congenitale.

Vitamina A este utilizată pentru dezvoltarea normală a celulelor stem în globule roșii. În plus, vitamina A pare să îmbunătățească procesul de mobilizare a fierului din depozitele organismului, direcționându-l către celulele roșii din sânge. Acolo, fierul este încorporat în hemoglobină, purtătorul de oxigen al globulelor roșii.

Se crede că metabolismul vitaminei A interacționează cu zincul și fierul în mai multe moduri. Deficitul de zinc poate duce la o scădere a cantității de retinol transportat, la o scădere a eliberării de retinol în ficat și la o scădere a conversiei retinolului în retină.

Suplimentele de vitamina A au un efect benefic asupra deficienței de fier (anemie) și îmbunătățesc absorbția fierului la copii și la femeile însărcinate. Combinația de vitaminei A și a fierului pare să trateze anemia mai eficient decât suplimentele de fier sau vitamina A singure.

Studii recente au arătat că vitamina A, carotenoidele și carotenoidele provitaminei A pot fi antioxidanți eficienți în prevenirea apariției bolilor de inimă. Activitatea antioxidantă a a acestei vitamine și a carotenoidelor este asigurată de un lanț hidrofob de unități polienice, care poate estompa oxigenul singular (oxigenul molecular cu activitate mai mare), poate neutraliza radicalii tiilici și poate stabiliza radicalii peroxilici.

Pe scurt, cu cât lanțul polienelor este mai lung, cu atât mai mare este stabilitatea radicalului peroxil. Datorită structurii lor, vitamina A și carotenoizii pot fi oxidați în condiții de stres crescut de O2 și, prin urmare, sunt cei mai eficienți antioxidanți la presiuni scăzute de oxigen, caracteristice nivelurilor fiziologice din țesuturi. În general, dovezile epidemiologice sugerează că

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care oferă consultanță științifică factorilor de decizie politică, a confirmat că au fost observate următoarele beneficii pentru sănătate în urma consumului de vitamina A:

Vitamina A este foarte compatibilă cu vitaminele C și E și cu mineralele fier și zinc. Vitaminele C și E protejează vitamina A de oxidare. Vitamina E crește absorbția vitaminei A, dar numai dacă vitamina E este consumată în cantități mici. Pe de altă parte, nivelurile ridicate de vitamina E din alimentație afectează absorbția vitaminei A.

Zincul favorizează absorbția vitaminei A, ajutând la transformarea acesteia în retinol. Vitamina A îmbunătățește absorbția fierului și afectează utilizarea depozitelor de fier din ficat.

De asemenea, aceasta funcționează bine împreună cu vitaminele D și K2, magneziul și grăsimile din alimentație. Vitaminele A, D și K2 acționează sinergic pentru a susține sănătatea sistemului imunitar, pentru a promova o creștere sănătoasă, pentru a menține sănătatea oaselor și a dinților și pentru a proteja țesuturile moi împotriva calcifierii.

Magneziul este esențial pentru producerea tuturor proteinelor, inclusiv a celor care interacționează cu vitaminele A și D. Multe proteine implicate în metabolismul vitaminei A și receptorii pentru vitaminele A și D funcționează corect numai în prezența zincului.

Vitaminele A și D lucrează împreună pentru a regla producția anumitor proteine dependente de vitamine. Atunci când sunt activate de vitamina K, aceste proteine ajută la mineralizarea oaselor și a dinților, protejează arterele și alte țesuturi moi împotriva calcifierii anormale și protejează împotriva morții celulare.

Alimentele care conțin vitamina aceasta trebuie consumate împreună cu alimente care conțin grăsimi „sănătoase”. De exemplu, se recomandă combinarea spanacului, care este bogat în vitamina A și luteină, cu avocado. Același lucru este valabil și pentru salată și morcovi, care se potrivesc bine cu avocado în salate.

De regulă, produsele de origine animală bogate în vitamina A conțin deja suficientă grăsime pentru o absorbție normală a acesteia. În ceea ce privește legumele și fructele, este o idee bună să adăugați o cantitate mică de ulei vegetal la o salată sau la un suc proaspăt stors – în acest fel, organismul va primi toate vitaminele de care are nevoie.

Contraindicații și avertismente pentru vitamina A

Vitamina A este rezistentă la temperaturi ridicate, dar este distrusă de lumina directă a soarelui. Prin urmare, alimentele bogate în vitamine și suplimentele medicale trebuie păstrate într-un loc întunecat.

Semne de deficit de vitamina A

Deficiența de vitamina A este cauzată, de obicei, de un consum insuficient de alimente bogate în vitamina A, beta-caroten sau alte carotenoide din provitamina A, care sunt metabolizate în vitamina A în organism. Pe lângă problemele alimentare, consumul excesiv de alcool și malabsorbția pot fi responsabile pentru deficitul de vitamina A. Este principala cauză a orbirii corneei în țările subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.

Primul semn al deficienței de vitamina A este vederea încețoșată în întuneric sau orbirea nocturnă. Deficitul sever sau pe termen lung de vitamina A duce la modificări ale celulelor corneei, care în cele din urmă duc la apariția ulcerelor corneene. Carența de vitamina A la copiii din țările în curs de dezvoltare este principala cauză de orbire.

Manifestările deficienței de vitamina A includ modificări degenerative la nivelul ochilor (xeroftalmie) și al pielii (descuamare). De asemenea, pot fi afectate epiteliile traheale, bronșice, ale tractului urinar, ale ductului pancreatic, ale glandei uterine și ale glandelor salivare; poate apărea și o scădere a imunității. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuității vizuale în lumină slabă).

Deficiența de vitaminii A este, de asemenea, legată de imunodeficiență, care reduce capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor. Chiar și copiii cu deficiențe ușoare ale acestei vitamini au o incidență mai mare a bolilor respiratorii și a diareei și o rată de mortalitate mai mare din cauza bolilor infecțioase (în special rujeola) decât copiii care consumă cantități adecvate de vitamina A.

În plus, deficitul de vitamina A poate cauza întârzieri în creștere și în formarea oaselor la copii și adolescenți. La fumători, deficitul de vitamina A poate contribui la dezvoltarea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) și a emfizemului, ceea ce poate crește riscul de cancer pulmonar.

Semne de exces de vitamina A

Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente alimentare care conțin aceasta vitamina. Manifestările intoxicației cu vitamina A sunt diverse: piele uscată, glosită, vărsături, alopecie, hipercalcemie, demineralizare osoasă, adenopatie, hiperlipidemie, amenoree, creșterea presiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor cerebri), fibroză hepatică cu hipertensiune portală.

Femeile însărcinate care iau aceasta vitamina în exces pot avea un făt cu malformații congenitale (cranio-faciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Dozele mari de derivați sintetici ai retinolului sunt teratogene. Excesul de caroten poate provoca o colorație portocalie a pielii care poate fi confundată cu icterul. Toate manifestările intoxicației cu vitamina A sunt reversibile după încetarea consumului excesiv.

Hipervitaminoza acută de vitamina A cauzată de doze foarte mari de retinol, care este rapid absorbit și lent excretat de organism, este relativ rară. Simptomele includ greață, dureri de cap, oboseală, pierderea poftei de mâncare, amețeli, piele uscată și edem cerebral. Unele studii arată că un exces prelungit de vitamina A în organism poate duce la apariția osteoporozei.

Unii derivați sintetici ai retinolului (de exemplu, tretinoină, izotretinoină, tretinoină) pot provoca malformații embrionare și, prin urmare, nu trebuie utilizați în timpul sarcinii sau atunci când se încearcă să conceapă. În acest caz, betacarotenul este considerat cea mai sigură sursă de vitamina A.

Rezultatele studiului CARET (Beta-Carotene and Retinol Efficacy Trial) indică faptul că suplimentarea pe termen lung cu vitamina A (retinol) și beta-caroten ar trebui evitată la persoanele cu un risc crescut de cancer pulmonar, cum ar fi fumătorii și persoanele expuse la azbest.

Interacțiunea cu alte medicamente

Vitamina A, care a intrat deja în fluxul sanguin, începe să se descompună rapid dacă nu este disponibilă vitamina E. Iar dacă lipsește vitamina B4 (colina), vitamina A nu este stocată pentru a fi utilizată ulterior. Se crede că antibioticele reduc ușor efectele vitaminei A. În plus, vitamina A poate potența efectele unei substanțe numite isotretinoină a cărei acțiune poate provoca efecte secundare grave.

Potentilla anserina (iarba gâștei): beneficii, proprietăți, contraindicații

Plante si ierburi, Alimentație sănătoasă, Alimente

Ulei de avocado beneficii pentru ten și păr

Uleiuri

Castraveții, calorii beneficii sanatate și nutriție

Legume

Sorbet de mango: rețeta pas cu pas cu imagini

Prăjituri dulciuri și desert, Alimentație sănătoasă, Alimente, Fructe, Rețete de mâncare

Alimente de toamnă – ce merită să mănânci toamna?

Alimentație sănătoasă, Alimente, Informații alimentare, Nutriție

Orezul Basmati Beneficii pentru sănătate

Cereale, Seminte