Dermatita atopica este o boala alergica cronica a pielii care afecteaza in prezent 15-30% dintre copii si 2-10% dintre adulti din intreaga lume. În ciuda progreselor in diagnosticarea si tratamentul acestui flagel, problema este departe de a fi rezolvata.
Cum apare si cum se manifesta dermatita?
Dermatita atopica se manifesta prin inflamatii si eruptii cutanate insotite de mancarimi intense, uscaciune si senzatie de strangere a pielii, roseata, descuamare, mucoase si tulburari de somn. În cazurile avansate, poate exista o intoxicatie generala cu febra, frisoane si o crestere a ganglionilor limfatici periferici, adesea insotita de o infectie secundara: bacteriana, fungica sau virala.
În ciuda unui numar mare de remedii topice (creme, unguente etc.), a dietelor prescrise si a numeroaselor examinari pentru a identifica alergenul, pacientii continua sa sufere de aceasta boala ani de zile.
Care este esenta problemei? Dermatita atopica este cauzata de o alergie la o substanta specifica sau necunoscuta de natura proteica. Alergenii pot fi parul de animale, muscaturile de insecte, substantele chimice, metalele, fumul, polenul de plante, produsele alimentare, medicamentele, sporii de mucegai, praful, adica tot ceea ce intra in contact zilnic cu o persoana.
Alergenii sunt substante (proteine, complexe proteine-polizaharide, proteine-grasimi) care difera de proteinele din corpul uman, ceea ce duce la o reactie alergica. În esenta, o reactie alergica este o reactie benefica a organismului pentru a-l proteja impotriva introducerii de proteine straine. Acest lucru nu ii ajuta pe cei cu dermatita atopica.
Proteinele extraterestre sunt peste tot in jurul nostru. Polenul plantelor se depune pe piele, pe mucoase, bacteriile, ciupercile intra in contact cu pielea si mucoasele. Exista sute de microorganisme saprofite si oportuniste in intestine si in cavitatile naturale ale organismului. Consumam in mod constant proteine animale si vegetale in dieta noastra. Pentru o persoana sanatoasa, astfel de substante sunt perfect sigure.
Acest lucru se datoreaza faptului ca aceste proteine (alergeni) sunt separate in mod fiabil de mediul nostru intern prin bariere de protectie. Este in primul rand mucoasa tractului gastrointestinal (GIT), sistemul digestiv, care le descompune in aminoacizi care nu provoaca o reactie alergica.
Sistemul de protectie gastro-intestinala impotriva alergenilor depinde de secretia normala de suc gastric care contine acid clorhidric si pepsina, de functionarea normala a pancreasului si a ficatului care secreta enzime digestive, de starea mucoasei stomacului si a intestinelor care, in mod normal, nu permite trecerea moleculelor mari de proteine care provoaca reactii alergice.
Microorganismele saprofite care locuiesc in tractul gastrointestinal si care sunt implicate in digestie joaca, de asemenea, un rol enorm. Daca permeabilitatea mucoasei gastrointestinale este compromisa, proteinele patrund in mediul intern al organismului, provocand intoxicatii, inflamatii si reactii alergice.
Oamenii de stiinta reproduc aceasta situatie pe animale experimentale prin injectarea intravenoasa sau intraperitoneala (ocolind tractul gastrointestinal) cu proteine din ser de cal, proteine din oua si bifidobacterii vii. În acest fel este simulat in experiment socul anafilactic, care poate provoca moartea animalelor.
Chiar si injectarea intravenoasa a proteinelor straine la om sau transfuzia de sange neambulatoriu provoaca moartea. În acelasi timp, reactionam cu calm la bifidobacteriile din chefir, proteinele din oua si carnea de cal.
De ce se prabusesc barierele de protectie
Bolile gastrointestinale – gastrita, colita, ulcer peptic etc. – duc la distrugerea barierelor de protectie. Cu toate acestea, in ultimii ani s-a constatat ca si tulburarile functionale ale GIT (sindromul colonului iritabil, dispepsia functionala, sindromul de suferinta postprandiala, constipatia functionala, diareea functionala, boala de reflux gastric neeroziva) sunt insotite de defecte ale mucoasei GIT.
Aceste defecte sunt capabile sa permita toxinelor, proteinelor nedigerate cu o structura antigenica, care provoaca alergii si inflamatii, sa patrunda in sange din intestin.
Problema este ca anomaliile microscopice pot fi detectate doar prin microscopie electronica. În acelasi timp, gastroscopia sau colonoscopia nu releva niciun semn de inflamatie. Este nevoie de cel putin 6-12 luni pentru a restabili integritatea mucoasei.
Ce trebuie sa faci pentru a invinge dermatita atopica
Se pot distinge doua linii de actiune: urgenta si importanta.
- Masurile de urgenta pot include remedii locale pentru ameliorarea mancarimilor, inflamatiei, hidratarea pielii si promovarea regenerarii acesteia. Remediile topice ar trebui, de asemenea, sa combata o infectie bacteriana si fungica adiacenta a pielii. Aceasta este, de obicei, sarcina dermatologului. Remediile topice amelioreaza rapid semnele de inflamatie, dar nu elimina problema alergiilor.
- În acelasi timp cu remediile topice, este necesar sa incepem sa cautam un alergen alimentar sau nealimentar. Identificati alimentele care provoaca o agravare a evolutiei bolii, alergeni de uz casnic. Este necesar sa vizitati un alergolog pentru a le identifica. Cautarea alergenilor poate dura mai multe luni.
- Ținand cont de faptul ca alergenii alimentari trec prin tractul gastrointestinal, administrarea de enterosorbante (Enteros gel, carbune activat etc.) este obligatorie in timpul unei exacerbari. Purificarea apei de baut si de gatit prin intermediul filtrelor cu membrana, a filtrelor de osmoza inversa are rezultate foarte bune.
Principala si cea mai dificila sarcina este identificarea si tratarea bolilor GI existente. Aceasta este cea mai lunga faza care poate produce rezultate de durata. Este important sa gasiti un bun gastroenterolog care poate identifica si trata boala.
Este important de retinut ca, in cazul tulburarilor gastrointestinale “functionale”, este posibil ca examinarile endoscopice sa nu prezinte semne de inflamatie. Este important sa ne concentram asupra plangerilor – manifestarile clinice ale bolii. Acestea includ constipatie (scaune mai putin de o data la 2 zile), diaree, scaune nesigure, flatulenta, dureri, greata, arsuri la stomac, eructatii, satietate precoce, balonare abdominala.
Întrebari frecvente
În cele ce urmeaza sunt raspunsuri la cateva intrebari frecvente despre eczema sau dermatita atopica.
Cand ar trebui sa consult un medic pentru dermatita atopica?
Este posibil ca o persoana sa fie nevoita sa contacteze un medic in cazul in care se confrunta cu complicatii ale dermatitei atopice, cum ar fi infectii cutanate bacteriene, virale si fungice. Acestea sunt complicatii comune ale eczemei, deoarece persoanele care se scarpina pot introduce agenti patogeni in piele.
În plus, pielea persoanelor cu eczema este lipsita de proteinele care lupta impotriva infectiilor. Semnele de infectie includ:
– eczema se agraveaza brusc
– zone ale pielii care lacrimeaza
– o temperatura crescuta
– simptome asemanatoare gripei
Pot sa tratez acasa eczema infectata?
Tratamentul pentru infectiile cutanate este reprezentat de medicamente antibacteriene, antifungice sau antivirale. În cazuri rare de infectie virala, o persoana poate fi nevoita sa mearga la spital. Prin urmare, o persoana nu ar trebui sa incerce sa trateze acasa eczema infectata.
Cum pot trata eczema de pe maini?
Tratarea eczemei mainilor este similara cu tratarea eczemei in alte parti ale corpului. Acesta include reducerea la minimum a expunerii la iritantii declansatori, aplicarea de crema hidratanta si administrarea medicamentelor prescrise, dupa caz. Purtarea de manusi atunci cand efectuati sarcini care pot provoca crize poate fi, de asemenea, de ajutor.
- Avoid eczema irritants. (2015).
https://www.nationaljewish.org/conditions/eczema-atopic-dermatitis/eczema-lifestyle-management/avoid-eczema-irritants - Bleach bath recipe card. (2021).
https://nationaleczema.org/wp-content/uploads/2018/03/FactSheet_BleachBath_FINAL.pdf - Can anything prevent my child from getting eczema? (n.d.).
https://www.aad.org/public/diseases/eczema/atopic-dermatitis-child-get - Complementary and alternative treatments. (n.d.).
https://nationaleczema.org/eczema/treatment/complementary-and-alternative/ - Eczema and bathing. (n.d.).
https://nationaleczema.org/eczema/treatment/bathing/ - Eczema (atopic dermatitis). (2017).
https://www.niaid.nih.gov/diseases-conditions/eczema-atopic-dermatitis - Eczema (atopic dermatitis) complications. (2015).
https://www.niaid.nih.gov/diseases-conditions/eczema-complications - Eczema (atopic dermatitis) treatment. (2017).
https://www.niaid.nih.gov/diseases-conditions/eczema-treatment - Eczema: Overview. (2017).
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMH0072583/ - González-López, G., et al. (2017). Efficacy and safety of wet wrap therapy for patients with atopic dermatitis: A systematic review and meta-analysis [Abstract].
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27861727/ - Hon, K. L., et al. (2015). Quality of life and psychosocial issues are important outcome measures in eczema treatment.
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.3109/09546634.2013.873762 - Hülpüsch, C., et al. (2021). A new era of atopic eczema research: Advances and highlights.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.15058 - Kaufman, B. P., et al. (2018). Atopic dermatitis in diverse racial and ethnic groups: Variations in epidemiology, genetics, clinical presentation, and treatment.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/exd.13514
Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision din partea vanzatorului si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.
