Fibroza chistica (FC) este o boala genetica grava care afecteaza in principal plamanii si sistemul digestiv. Diagnosticarea precoce si precisa a acestei afectiuni este esentiala pentru initierea tratamentului si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. In prezent, exista doua teste principale utilizate pentru diagnosticarea fibrozei chistice: testul sudorii si testarea genetica.
Testul sudorii – principala metoda de diagnostic
Testul sudorii, cunoscut si sub numele de testul clorurii din sudoare, este considerat standardul de aur in diagnosticarea fibrozei chistice inca din 1959. Acest test are o acuratete remarcabila, cu o rata de rezultate pozitive corecte de 98%.
Cum functioneaza testul sudorii
Unul dintre principalele simptome ale fibrozei chistice este transpiratia sarata. Aceasta manifestare este cauzata de o proteina defecta numita regulator transmembranar al fibrozei chistice (CFTR). Aceasta proteina anormala perturba fluxul normal de apa si ioni minerali in si din celule.
In glandele sudoripare, acest defect impiedica reabsorbtia sodiului in celule si determina acumularea de clorura in ducturile sudoripare. Cantitatile excesive de sodiu si clorura ajung astfel la suprafata pielii, unde se combina formand sare. Nivelul de acumulare pe piele, in special continutul de clorura, poate fi utilizat pentru confirmarea diagnosticului de fibroza chistica.
Cum se efectueaza testul
Testul sudorii este rapid, nedureros si neinvaziv. Poate fi utilizat pentru diagnosticarea persoanelor de orice varsta, desi sugarii sub doua saptamani sau sub 3 kg s-ar putea sa nu produca suficienta transpiratie pentru un rezultat precis.
De asemenea, o afectiune comuna numita edem, caracterizata prin retentie de lichide, poate dilua proba de sudoare si poate declansa un rezultat fals-negativ.
Testul sudorii se efectueaza de obicei pe antebrat, dar poate fi realizat si pe coapsa in cazul bebelusilor si copiilor mici. Procedura dureaza in jur de o ora si implica urmatorii pasi:
- Tehnicianul de laborator plaseaza doua electrozi pe piele, unul dintre acestia continand un disc cu un gel care stimuleaza transpiratia, numit pilocarpina.
- Un curent electric slab este apoi transmis prin electrozi pentru a activa medicamentul. Acest lucru provoaca o usoara senzatie de furnicatura, dar putin sau deloc disconfort.
- Dupa aproximativ 10 minute, curentul este oprit si electrozii sunt indepartati. Pielea este stearsa si se aplica o bucata de hartie de filtru in zona respectiva.
- Cand s-a colectat o cantitate suficienta de transpiratie, de obicei dupa 30-45 de minute, plasturele este indepartat si trimis la laborator pentru evaluare.
Exista variatii ale procedurii, unele utilizand un singur dispozitiv numit spirala Macroduct pentru a efectua atat stimularea electrica, cat si colectarea transpiratiei.
Rezultatele testului sunt de obicei disponibile in decurs de o zi. Pentru a asigura acuratetea, testul sudorii ar trebui efectuat intr-o clinica certificata de Fundatia pentru Fibroza Chistica (CFF).
Interpretarea rezultatelor
Testul sudorii poate diagnostica fibroza chistica prin masurarea concentratiei de clorura din proba colectata.
Pentru copii si adulti, intervalele de diagnostic sunt:
- Negativ: mai putin de 30 mmol/L
- Limita: intre 30 si 59 mmol/L
- Pozitiv: 60 mmol/L sau mai mult
Daca se obtine un rezultat pozitiv, CFF recomanda efectuarea unui al doilea test al sudorii sau a unui test genetic independent pentru confirmarea rezultatelor.
Un test genetic poate fi preferat daca testul sudorii este puternic pozitiv, dar simptomele nu sunt in intregime consistente cu fibroza chistica. Acest lucru se datoreaza faptului ca exista alte tulburari genetice asociate cu niveluri ridicate de clorura care pot declansa un rezultat fals-pozitiv.
In cazul unui rezultat la limita, ar trebui efectuat un al doilea test al sudorii pentru a exclude posibilitatea unei erori de laborator sau a unei probe inadecvate de transpiratie. De asemenea, se poate lua in considerare testarea genetica.
Testarea genetica – o alternativa precisa
Testarea genetica poate fi utilizata si pentru diagnosticarea fibrozei chistice prin detectarea mutatiilor genetice specifice asociate cu boala. Pana in prezent, oamenii de stiinta au identificat peste 2.000 de mutatii care pot cauza FC prin producerea de forme defecte ale proteinei CFTR.
Cum functioneaza testul genetic
Fibroza chistica este o tulburare autozomal recesiva, ceea ce inseamna ca trebuie sa mosteniti mutatia CFTR de la ambii parinti pentru a avea boala. Daca mosteniti doar o mutatie, nu veti avea FC, dar veti fi purtator si veti putea transmite mutatia copiilor vostri.
Deoarece exista atat de multe mutatii CFTR diferite, nu exista un singur test capabil sa detecteze toate variantele. Testul genetic standard, numit panelul ACMG/AGOG, este conceput pentru a detecta cele mai comune 23 de mutatii CFTR. Aceste mutatii au fost selectate pe baza recomandarii comune a Colegiului American de Genetica Medicala si Genomica (ACMG) si a Colegiului American al Obstetricienilor si Ginecologilor (ACOG).
Cum se efectueaza testul genetic
Testarea genetica pentru FC se realizeaza de obicei pe o proba de sange, dar poate fi efectuata si prin prelevarea unui tampon de celule din interiorul obrazului. Rezultatele sunt de obicei primite in termen de trei pana la cinci zile lucratoare.
Interpretarea rezultatelor
Daca testul este utilizat pentru diagnosticarea FC, un rezultat pozitiv inseamna ca aveti doua copii ale mutatiei CFTR si, in consecinta, aveti fibroza chistica.
Pe baza tipurilor de mutatii pe care le aveti, testul poate fi utilizat si pentru a prezice cat de grava poate fi boala. De exemplu, dintre cele peste 2.000 de mutatii CFTR, mutatia deltaf508 va fi gasita in aproximativ 70% din cazuri. Daca mosteniti doua astfel de mutatii de la parintii vostri, este probabil sa aveti o obstructie respiratorie mai mare, secretii mucoase mai groase si o functionare mai slaba a pancreasului.
Pe baza profilului dumneavoastra genetic, un consilier genetic va poate oferi mai multe informatii despre mutatiile specifice si poate colabora cu medicul dumneavoastra pentru a determina calea de urmat.
Testarea prenatala si preconceptionala
Pe langa diagnosticarea fibrozei chistice, testarea genetica poate fi utilizata pentru a ajuta parintii sa afle care sunt sansele de a avea un copil cu FC. Atunci cand este utilizat in acest scop, testul este denumit screening de purtator.
Screeningul de purtator poate fi utilizat pentru cuplurile care planifica sa ramana insarcinate sau pentru cele care sunt deja insarcinate. In acest sens, atat ACMG, cat si ACOG sustin screeningul de purtator ca parte de rutina a ingrijirii prenatale. Testul poate fi efectuat fie singur (in special daca o persoana are antecedente familiale de FC), fie ca parte a unui panel extins de teste genetice multiple.
Cum se efectueaza testul
Testul poate determina daca unul sau ambii parinti au o mutatie CFTR. A avea mutatia nu este atat de neobisnuit pe cat s-ar putea crede, unele grupuri rasiale fiind expuse unui risc mult mai mare decat altele.
Din punct de vedere statistic, numarul de persoane care poarta o mutatie CFTR in Statele Unite este de aproximativ:
- 1 din 29 de americani caucazieni (ceea ce se traduce printr-un risc de 1 la 3.500)
- 1 din 46 de americani hispanici (risc de 1 la 10.000)
- 1 din 65 de afro-americani (risc de 1 la 20.000)
- 1 din 90 de asiatici-americani (risc de 1 la 100.000)
Testarea este efectuata initial pe un partener, de obicei femeia daca este insarcinata.
Deoarece sunt necesare doua copii ale mutatiilor pentru ca FC sa apara, un rezultat negativ inseamna ca dumneavoastra, ca si cuplu, nu aveti niciun risc de a avea un copil cu FC. Cu toate acestea, daca sunteti pozitiv, partenerul dumneavoastra trebuie testat.
Daca amandoi aveti o mutatie CFTR, inseamna ca bebelusul dumneavoastra are:
- 25% sanse de a avea fibroza chistica (doua mutatii)
- 50% sanse de a fi purtator (o mutatie)
- 25% sanse de a nu fi afectat (nicio mutatie)
Din pacate, nu exista nimic ce puteti face ca parinti pentru a influenta aceste sanse intr-un fel sau altul.
Testarea diagnostica prenatala
Daca testarea genetica este efectuata in timpul sarcinii si ambii parinti sunt pozitivi pentru mutatia CFTR, sunt necesare teste suplimentare pentru a determina daca fatul are fibroza chistica.
Testarea diagnostica prenatala va poate spune cu un grad ridicat de certitudine daca fatul are boala sau este doar purtator. Exista doua proceduri care pot fi utilizate pentru colectarea unei probe pentru testare:
- Amniocenteza este o procedura in care se extrage o cantitate mica de lichid din sacul care inconjoara fatul. Aceasta se efectueaza de obicei intre 15 si 20 de saptamani de sarcina, dar poate fi efectuata pana in momentul nasterii.
- Prelevarea de vilozitati coriale (CVS) este o alta procedura in care se obtin celule din proiectiile asemanatoare degetelor de pe placenta pentru evaluare. CVS poate fi efectuata intre 10 si 13 saptamani de sarcina.
Daca investigatia confirma ca bebelusul dumneavoastra are FC, veti avea o intalnire cu un consilier genetic si cu medicul obstetrician pentru a discuta optiunile.
Screening-ul nou-nascutilor
Screening-ul nou-nascutilor pentru fibroza chistica este efectuat in mod obisnuit pentru ca tratamentul sa poata fi inceput devreme, prevenind astfel multe dintre manifestarile mai grave ale bolii.
In timp ce toate cele 50 de state si Districtul Columbia au acum legi care impun screening-ul de rutina al FC la nou-nascuti, protocoalele de testare variaza de la stat la stat.
De la implementarea screening-ului universal in 2010, rata diagnosticelor de FC la nou-nascuti a crescut de la 10% in 2006 la peste 60% pana in 2013.
Cum se efectueaza testul
De obicei, nou-nascutii sunt testati in prima sau a doua zi de viata. O proba de sange este prelevata printr-o intepatura cu acul in calcaiul bebelusului si plasata pe un cartonas (numit cartonas Guthrie), care este trimis la un laborator de stat pentru analiza.
Screening-ul se efectueaza in trei etape:
- Primul test cauta o enzima pancreatica cunoscuta sub numele de tripsinogen imunoreactiv (IRT), care este un marker al bolii. Desi un IRT ridicat sugereaza puternic prezenta FC, alte afectiuni pot declansa o crestere, inclusiv nasterea prematura. Ca atare, nu este atat de mult un diagnostic de FC, cat un semnal de alarma al bolii.
- Daca IRT este ridicat, se efectueaza apoi un test genetic. Daca testul este pozitiv, inseamna ca bebelusul fie are FC, fie este purtator.
- Pentru a confirma definitiv diagnosticul, se efectueaza un test al sudorii.
Desi aceasta este metoda ideala de screening, nu toate statele impun testarea genetica ca parte a evaluarii de rutina. Unele state cer doar un IRT. In acest caz, in loc sa se treaca la testarea genetica, bebelusul este retestat cand are doua saptamani. Daca al doilea IRT este ridicat, bebelusul este trimis direct la testul sudorii.
Alte state dicteaza utilizarea atat a IRT, cat si a testarii genetice, eliminand necesitatea unei a doua vizite (si a unui diagnostic potential ratat).
Diagnostice diferentiale
Desi testele utilizate pentru diagnosticarea fibrozei chistice sunt foarte precise, pot exista momente in care rezultatele sunt neconcludente. S-ar putea sa fi existat o eroare in laborator sau ca simptomele, desi sugestive pentru fibroza chistica, sa fie de fapt altceva.
In astfel de cazuri, medicul dumneavoastra ar putea dori sa exploreze alte cauze posibile. Printre acestea se numara:
- Astmul poate imita si uneori coexista cu simptomele respiratorii ale FC. Deoarece nu exista teste diagnostice pentru astm, acesta poate fi diferentiat doar prin absenta degetelor hipocratice (frecvente la persoanele cu FC) sau absenta mucusului in timpul unui atac respirator acut.
- Bronsiectazia este o afectiune in care leziunile cauzate plamanilor fac dificila eliminarea mucusului. In timp ce FC poate cauza bronsiectazie, la fel pot face si pneumonia si tuberculoza. Pentru a diferentia intre cauze, medicul dumneavoastra poate efectua un test de sputa pentru a verifica prezenta virusurilor, fungilor sau bacteriilor, sau poate comanda un test sanguin sau cutanat pentru tuberculoza.
- Boala celiaca prezinta simptome gastrointestinale similare cu FC. De obicei, poate fi diferentiata printr-o biopsie intestinala. Mai mult, persoanele cu boala celiaca observa in general o imbunatatire a simptomelor atunci cand glutenul este eliminat din dieta lor.
- Esecul de a prospera inseamna ca bebelusul dumneavoastra nu castiga in greutate conform asteptarilor. In unele cazuri, malnutritia poate declansa un rezultat fals pozitiv al testului sudorii. Absenta simptomelor respiratorii este de obicei un indiciu ca nu este vorba de FC.
- Disckinezia ciliara primara (DCP) este o tulburare genetica rara in care celulele microscopice ale sistemului respirator, numite cili, nu functioneaza. Poate fi diferentiata de FC prin niveluri scazute de IRT.
Progrese in diagnosticarea fibrozei chistice
Domeniul diagnosticarii fibrozei chistice evolueaza constant. Cercetatorii exploreaza noi metode pentru a imbunatati precizia si eficienta procesului de diagnosticare. Iata cateva dintre cele mai recente progrese:
Secventierea de noua generatie
Secventierea de noua generatie (NGS) este o tehnologie avansata care permite o analiza mai detaliata a genelor CFTR. Aceasta poate detecta mutatii rare care ar putea fi ratate de testele genetice standard. NGS ofera o imagine mai completa a profilului genetic al unui pacient, ceea ce poate duce la un diagnostic mai precis si la o intelegere mai buna a posibilei evolutii a bolii.
Biomarkeri noi
Cercetatorii cauta continuu noi biomarkeri care ar putea indica prezenta fibrozei chistice. Acesti biomarkeri ar putea fi prezenti in sange, urina sau chiar in respiratie. De exemplu, s-a descoperit ca anumite proteine inflamatorii sunt prezente in concentratii mai mari la persoanele cu FC. Identificarea acestor biomarkeri ar putea duce la dezvoltarea unor teste mai simple si mai putin invazive pentru diagnosticarea FC.
Imagistica avansata
Tehnicile de imagistica, cum ar fi tomografia computerizata cu rezolutie inalta (HRCT), joaca un rol tot mai important in diagnosticarea si monitorizarea FC. Aceste scanari pot detecta modificari subtile ale plamanilor care pot fi indicative pentru FC, chiar inainte ca simptomele sa devina evidente. In plus, imagistica functionala, cum ar fi rezonanta magnetica cu gaz hiperpolarizat, ofera informatii detaliate despre functia pulmonara la nivel microscopic.
Diagnosticarea prenatala non-invaziva
Dezvoltarea testelor prenatale non-invazive (NIPT) a revolutionat screeningul prenatal pentru multe afectiuni genetice. Cercetatorii lucreaza la adaptarea acestei tehnologii pentru a detecta mutatii CFTR in ADN-ul fetal prezent in sangele matern. Daca va avea succes, aceasta abordare ar putea oferi o metoda mai sigura si mai putin invaziva de diagnosticare prenatala a FC.
Provocari in diagnosticarea fibrozei chistice
In ciuda progreselor semnificative in domeniul diagnosticarii FC, exista inca o serie de provocari:
Variabilitatea genetica
Cu peste 2.000 de mutatii cunoscute ale genei CFTR, poate fi dificil sa se detecteze toate variantele posibile. Unele mutatii rare pot fi ratate de testele genetice standard, ducand la rezultate fals negative.
Manifestari atipice
Nu toti pacientii cu FC prezinta simptome clasice ale bolii. Unele persoane pot avea forme mai usoare sau atipice ale FC, ceea ce poate duce la intarzieri in diagnostic sau chiar la diagnostice gresite.
Diferente etnice
Majoritatea cercetarilor privind FC s-au concentrat pe populatiile de origine europeana. Acest lucru a dus la o intelegere mai limitata a modului in care boala se manifesta in alte grupuri etnice, ceea ce poate complica diagnosticarea in aceste populatii.
Screeningul nou-nascutilor
In timp ce screeningul nou-nascutilor a imbunatatit semnificativ diagnosticarea precoce a FC, exista inca provocari in implementarea si interpretarea acestor programe. Variantele de semnificatie necunoscuta (VUS) pot duce la anxietate si testare suplimentara pentru familii.
Implicatii ale diagnosticului de fibroza chistica
Primirea unui diagnostic de fibroza chistica poate avea un impact profund asupra pacientului si a familiei sale. Iata cateva aspecte importante de luat in considerare:
Impactul emotional
Un diagnostic de FC poate fi coplesitor, provocand o gama larga de emotii, de la soc si negare pana la frica si tristete. Este esential ca pacientii si familiile lor sa aiba acces la sprijin psihologic si consiliere pentru a face fata acestor emotii.
Planificarea tratamentului
Diagnosticul precoce permite initierea prompta a tratamentului, ceea ce poate imbunatati semnificativ prognosticul. Echipa medicala va elabora un plan de tratament personalizat, care poate include terapii respiratorii, enzime pancreatice, antibiotice si, in unele cazuri, medicamente care vizeaza defectele specifice ale proteinei CFTR.
Modificari ale stilului de viata
Persoanele diagnosticate cu FC vor trebui sa faca anumite ajustari in viata lor de zi cu zi. Acestea pot include o dieta speciala, exercitii fizice regulate si o atentie sporita la igiena personala pentru a preveni infectiile.
Consiliere genetica
Pentru familiile afectate de FC, consilierea genetica poate oferi informatii valoroase despre riscurile pentru viitorii copii si optiunile disponibile. Aceasta poate ajuta cuplurile sa ia decizii informate cu privire la planificarea familiala.
Participarea la cercetare
Multi pacienti cu FC aleg sa participe la studii clinice, contribuind astfel la avansarea cunostintelor despre boala si la dezvoltarea de noi tratamente. Acest lucru poate oferi acces la terapii experimentale si un sentiment de imputernicire in fata bolii.
Concluzii
Diagnosticarea fibrozei chistice a facut progrese semnificative in ultimele decenii, de la introducerea testului sudorii pana la testarea genetica avansata si screeningul nou-nascutilor. Aceste progrese au dus la diagnosticarea mai precoce si mai precisa a bolii, permitand interventii terapeutice timpurii si imbunatatind semnificativ calitatea vietii si speranta de viata a pacientilor cu FC.
Cu toate acestea, provocarile persista, in special in ceea ce priveste diagnosticarea formelor atipice ale bolii si intelegerea manifestarilor sale in diverse grupuri etnice. Cercetarea continua in domeniul biomarkerilor, imagisticii si testarii genetice promite sa imbunatateasca si mai mult precizia si accesibilitatea diagnosticului FC.
Pe masura ce intelegerea noastra asupra fibrozei chistice continua sa evolueze, la fel evolueaza si abordarile noastre de diagnostic si tratament. Cu fiecare progres, ne apropiem de obiectivul final de a oferi o viata mai lunga si mai sanatoasa tuturor celor afectati de aceasta boala complexa.
Va incurajam sa impartasiti experientele si gandurile dumneavoastra despre diagnosticarea fibrozei chistice in sectiunea de comentarii de mai jos. Fiecare perspectiva poate fi valoroasa pentru altii care trec prin experiente similare.
Sursa imagini: Social Media
Etichete: fibroza chistica, diagnostic, test sudorii, testare genetica, screening nou-nascuti
Acest articol se bazeaza pe cele mai recente cercetari si ghiduri medicale disponibile la momentul scrierii. Cu toate acestea, avand in vedere natura in continua evolutie a stiintei medicale, va recomandam sa consultati intotdeauna un profesionist medical pentru cele mai actualizate informatii si sfaturi personalizate.
Surse:
- Pagaduan JV, Ali M, Dowlin M, et al. Revizuirea rezultatelor testului cu clorura de transpiratie pe baza orientarilor recente pentru diagnosticarea fibrozei chistice. Pract Lab Med. 2018;10:34-37. doi:10.1016/j.plabm.2018.01.001
- Ross LF. Screening nou-nascut pentru fibroza chistica: o lectie in disparitatile de sanatate publica. J Pediatr. 2008;153(3):308-13. doi:10.1016%2Fj.jpeds.2008.04.061
- Farrell PM, White TB, Ren CL, et al. Diagnosticul fibrozei chistice: Orientari de consens de la Fundatia pentru fibroza chistica. J Pediatr. 2017;181S:S4-S15.e1. doi:10.1016/j.jpeds.2016.09.064
- Fontés G, Ghislain J, Benterki I, et al. Mutatia ΔF508 in regulatorul conductantei transmembranare a fibrozei chistice este asociata cu rezistenta progresiva la insulina si scaderea masei functionale a celulelor β la soareci. Diabet. 2015;64(12):4112-22. doi:10.2337/db14-0810
- Carrier Testing for Cystic Fibrosis. CF Foundation..
- Amniocentesis: MedlinePlus Medical Encyclopedia. MedlinePlus.
- Chorionic villus sampling: MedlinePlus Medical Encyclopedia. MedlinePlus
