Stima de sine este modul in care ne vedem si ne percepem pe noi insine, cum ne evaluam si ne raportam la propria persoana. Dar stima de sine este modelata de factori externi: atitudinea si comportamentul rudelor, al altor adulti importanti si al colegilor. Pe fondul acestor influente, copilul poate dezvolta o stima de sine inadecvata: scazuta sau exagerata. Vasily Shurov, medic sef, psihiatru si psihoterapeut, explica 7 reguli cheie care te vor ajuta sa cresti un copil cu o stima de sine sanatoasa.
Ofera iubire si sprijin neconditionat
Sarcina cheie a parintelui in primele etape este de a nu distruge acest sentiment de baza al valorii de sine. Sa raspunda la apelurile copilului, sa ii satisfaca nevoile cheie:
- Fizice – satietate, sentimentul de siguranta, caldura si uscaciune, confort, lipsa durerii;
- Emotionale – sentimentul ca parintii sunt dispusi sa vada, sa accepte si sa impartaseasca orice sentiment si stare.
Copilul trebuie sa aiba sentimentul ca parintii sunt intotdeauna de partea lui. Da, ei pot manifesta o strictete rezonabila in momentele necesare educatiei, dar nu ignora niciodata nevoile copilului, le acorda atentie, sunt dispusi sa asculte si sa accepte.
Evalueaza actiunile, nu personalitatea
O alta regula importanta pentru pastrarea valorii de sine a copilului: separarea personalitatii sale de actiunile sale.
Trebuie sa invatam din greseli, iar critica este un element important al educatiei. Dar ea trebuie indreptata nu catre copil, ci catre comportamentul si actiunile sale.
De exemplu, daca un copil a impins un alt baiat, a spart o vaza sau a primit o nota mica, pentru ca acesta sa constientizeze si sa corecteze de fapt greseala in sine, este important sa deplasam atentia chiar pe ea:
- Ce s-a intamplat, de ce ai facut asta?… Nu ai voie sa impingi si sa lovesti alti oameni, le face rau si le este frica…
- Vasele sunt foarte fragile, e usor sa le atingi si sa le spargi. Iar cand se strica, ne intristeaza: vaza era foarte frumoasa si era un cadou de la bunica ta…
- Notele scolare sunt necesare pentru a putea observa la timp succesele si esecurile si a invata din greseli. Spune-mi, de ce ai primit din nou o astfel de nota? Ce s-a intamplat?
Nu critica alegerile
Copiii au o perceptie deosebit de vie asupra lumii, deoarece abia au inceput sa o cunoasca si totul este “pentru prima data” pentru ei. De aceea, ei pot fi adesea prea activi, entuziasmati si agitati.
In plus, cortexul prefrontal al creierului – zona care ne ajuta sa planificam ceva pe termen lung, sa evaluam riscurile – continua sa se dezvolte pe tot parcursul copilariei si se formeaza complet abia dupa 20 de ani. De aceea, copiii iau adesea decizii care sunt evident nelogice pentru adulti.
Dar a fi parinte nu este usor, iar adultii au multe griji si treburi. De aceea, poate fi dificil sa se tina cont de aceste nuante. Și, in acel moment, multi parinti adesea ii resping pe copii, le critica alegerea sau rad de ea. Dar o astfel de atitudine raneste valoarea de sine a copilului, il face vulnerabil, il face sa se indoiasca de sine si de corectitudinea propriei alegeri, formeaza frica de a lua decizii independente.
Nu compara cu altii
O alta regula cheie in formarea stimei de sine sanatoase a copilului este de a nu-l compara cu altii. Nici in sens rau, nici in sens bun.
Cand parintii il critica pe copil si ii dau exemplu un alt coleg, acest lucru il raneste, ii scade stima de sine, submineaza increderea dintre copil si parinte.
Dar si cand parintii, dimpotriva, il lauda pe copil in detrimentul altuia, acest lucru este daunator pentru stima de sine: o astfel de educatie da nastere unor reprezentari si asteptari exagerate. Iar in viitor, acest lucru se poate transforma intr-o dezamagire dureroasa si noi temeri pentru copil.
Nu vorbi despre copil la persoana a treia si nu-i da evaluari in prezenta altor persoane
Stima de sine a copilului se formeaza pe fondul interactiunilor sociale. De aceea, este important sa-l obisnuim pe copil cu sentimentul de subiectivitate – el este o persoana separata si poate actiona singur ca agent, poate interactiona cu cei din jur.
NU este corect: Avem deja 5 anisori si invatam sa desenam!
Corect: Matei va spune singur, daca vrea.
Este important sa-i dai copilului timp, sa-i oferi o alegere.
In schimb, ce NU trebuie facut este sa pui presiune pe copil, sa vorbesti despre el la persoana a treia si sa-i evaluezi personalitatea si caracterul.
Asigura diversitatea situatiilor sociale
Pentru dezvoltarea deplina a stimei de sine, este important sa oferi copilului posibilitatea de a se manifesta in diferite medii sociale.
De exemplu, intregul cerc de comunicare al copilului se limiteaza la clasa scolara. In acest caz, exista un risc mare ca el sa dezvolte o stima de sine dezechilibrata:
- Scazuta – daca se afla intr-o clasa cu elevi mai puternici, nu poate sa stabileasca rapid contact cu colegii si sa-si gaseasca prieteni, este supus hartuirii din partea colegilor sau a profesorilor;
- Exagerata – daca ii depaseste pe ceilalti elevi in ceea ce priveste performanta, devine unul dintre liderii clasei sau “favoritii” profesorilor.
De aceea, este util ca, pe langa scoala, copilul sa frecventeze cercuri suplimentare, sa-si gaseasca prieteni cu interese comune, sa-si incerce fortele in diferite activitati si colective. Astfel, copilul se va confrunta cu un numar mai mare de oameni diferiti si va dobandi experienta unor noi situatii sociale, va avea mai multe oportunitati de a se manifesta – si de a-si forma o imagine de sine mai sanatoasa si mai multidimensionala.
Ajuta la gestionarea emotiilor
Copiilor le este mai greu sa faca fata temerilor si emotiilor sociale. Creierul si sistemul lor nervos sunt inca in formare, de aceea emotiile sunt traite mai intens.
Iar adolescentilor le este si mai greu sa-si regleze emotiile. Astfel, hormonul allopregnanolon ajuta copiii si adultii sa faca fata stresului. Acesta creste activitatea sistemului de acid gama-aminobutiric – principala substanta “de franare” a creierului. Acest lucru permite o calmare mai rapida. Dar la adolescenti, potrivit studiilor, hormonul allopregnanolon functioneaza diferit: pe fondul pubertatii, in creier apar receptori suplimentari de allopregnanolon, iar atunci cand interactioneaza cu acestia, hormonul nu usureaza reglarea emotiilor, ci, dimpotriva, amplifica trairile negative (tristete, anxietate, iritabilitate, resentiment).
Toate acestea afecteaza calitatea socializarii copilului/adolescentului si impiedica formarea unei stime de sine adecvate.
Și daca parintii ignora emotiile si trairile copilului, le devalorizeaza, le ridiculizeaza si il fac sa se simta rusinat pentru ele, copilului ii este si mai greu sa faca fata sentimentelor – se simte singur impotriva intregii lumi.
De aceea, este important ca parintii sa acorde atentie acestui aspect al vietii copilului. Sa puna intrebari, sa discute, sa-l invete pe copil sa-si verbalizeze trairile, sa-i propuna sa tina un jurnal secret al emotiilor.
Ce s-a intamplat? Vrei sa-mi spui?.. Cum s-a intamplat asta? Ce simti? Ce crezi despre asta?
Da, este intr-adevar foarte dureros si jignitor. Inteleg sentimentele tale. Cum te pot ajuta?
Prieteni! Daca simtiti ca copilul are nevoie de ajutor in rezolvarea problemelor psihologice, daca banuiti ca are o tulburare psihiatrica – contactati centrul nostru.
Sursa expertizei: Dr. Vasily Shurov, medic sef, psihiatru si psihoterapeut.
Sursa imaginii: Freepik.
Subiecte abordate in articol: stima de sine, valoarea de sine, cresterea copiilor, sfaturi parentale