Chisturile mamare - cat sunt de periculoase si cum le putem trata

Chisturile mamare reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni benigne ale sanilor la femei. Ele apar ca niste formatiuni de diverse dimensiuni, umplute cu lichid, care se dezvolta in interiorul tesutului glandular sau conjunctiv al sanului.

Desi majoritatea chisturilor nu sunt canceroase, este important sa intelegem care sunt riscurile asociate cu acestea si ce optiuni de tratament avem la dispozitie.

Ce sunt chisturile mamare

Conform specialistilor de la Institutul Oncologic Bucuresti, chisturile mamare pot fi definite ca fiind “cavitati inchise, de diferite dimensiuni, umplute cu un continut lichidian, seros, sanguin sau chylós”.

Acestea se formeaza in interiorul glandelor mamare sau in tesuturile inconjuratoare ale sanului.

Exista mai multe tipuri de chisturi mamare:

Chistul simplu – care contine doar lichid seros
Chistul complicat – care contine lichid impreuna cu celule inflamatorii, sange sau tesut de granulatie
Chist hidatic – care apare ca urmare a infestarii cu tenia
Chist dermoid – format din tesuturi diverse
Fibrochistul – o combinatie intre tesut chistic si celular

Cel mai des intalnit tip de chist mamar este chistul simplu.

Cumpara din magazin:

Care sunt cauzele aparitiei chisturilor mamare

Conform studiilor publicate in revista Medical Sciences, principalele cauze ale aparitiei chisturilor mamare sunt:

Variatiile hormonale de la pubertate, sarcina, menstruatie sau menopauza
Fibrochistoza mamara difuza (mastoza fibrochistica)
Antecedentele familiale si factorii genetici
Expunerea la anumiti factori de mediu si substante chimice
Traumatisme locale ale sanului
Infectia sanului cu anumite bacterii si fungi (de exemplu candidoza sanului)

De asemenea, aparitia chisturilor mamare este favorizata la femeile cu:

Cicluri menstruale neregulate si tulburari hormonale
Terapie de substitutie hormonala si contraceptive orale
Sarcini multiple si alaptare prelungita
Afectiuni precum diabetul zaharat sau boli autoimune

Femeile cu varsta intre 30-50 ani sunt cel mai frecvent afectate de aceste chisturi, insa ele pot aparea la orice varsta.

Care sunt simptomele prezente la chisturile mamare

Chisturile pot evolua mult timp fara a produce simptome notabile, insa unele semne care indica prezenta lor includ:

Durere sau sensibilitate mamara – mai ales in preajma ciclului menstrual
Nodul sau umflatura de dimensiuni variabile – de obicei rotunda sau ovala, mobila, cu margini netede
Modificari ale pielii – umflare, ingrosare sau aspect de „coaja de portocala”
Secretie mamara din papila – seroasa, sanguinolenta sau purulenta
Marirea in dimensiuni a sanului – asociata deseori cu durere

Uneori nodulul poate ramane stabil in dimensiuni sau poate creste treptat in volum, iar alteori poate fluctuua de-a lungul ciclului menstrual.

Cumpara din magazin:

In functie de tipul, dimensiunile si localizarea chistului si de prezenta sau absenta simptomatologiei asociate, tratamentul poate fi diferit.

Diagnosticul chisturilor mamare

Chisturile mamare - cat sunt de periculoase si cum le putem trata

Pentru un diagnostic corect al chisturilor, medicul va efectua mai intai examenul clinic al sanilor. Acesta consta in:

Inspectia vizuala si palparea atenta a intregului san pentru a detecta eventualele noduli, zone de ingrosare sau modificari ale pielii
Exprimarea papilei mamare pentru a observa caracterul secretiei si prezenta eventualelor globule galbene, sange sau puroi
Palparea nodulilor in scopul determinarii dimensiunilor, marginilor, consistentei, mobilitatii si sensibilitatii

Apoi se pot recomanda investigatii imagistice precum:

Ecografia mamara
Mamografia (la femeile peste 40 ani)
IRM mamara

Acestea ofera informatii importante despre structura chistului – daca este umplut cu lichid sau are zone solide, despre vascularizatie, caracteristicile marginilor.

De asemenea, pot evidentia prezenta altor formatiuni in san.

In unele cazuri este necesara efectuarea punctiei aspirative cu ac fin pentru analiza lichidului din interiorul chistului.

Cat de periculoase sunt chisturile mamare

Majoritatea chisturilor mamare nu reprezinta un risc crescut de cancer mamar. Totusi, transformarea maligna este posibila in cazul urmatoarelor tipuri:

Chisturile complicate – cele ce contin sange, tesuturi anormale sau secretii
Chisturile cu diametrul mai mare de 5 cm
Chisturile care reapar dupa aspirare/drenaj
Chisturile cu caracteristici ecografice neobisnuite – margini neregulate, cloazonari, vascularizatie crescuta

De aceea, chisturile care persista mai mult de 2-3 cicluri menstruale sau care produc accentuarea simptomatologiei necesita un consult medical aprofundat.

Investigatiile imagistice si eventual biopsia permit specialistului sa excluda sau sa confirme transformarea maligna.

Tratamentul conservator al chisturilor

In cazurile fara risc oncologic crescut, tratamentul initial al chisturilor este de cele mai multe ori conservator. Acesta poate include:

Aspirina sau administrarea de antiinflamatoare pentru calmarea durerii
Medicatie hormonala – contraceptive orale, progestative, analogi de GnRH
Remediu homeopat Apis Mellifica pentru reducerea edemului si umflaturii
Aplicarea de comprese reci si evitarea expunerii la caldura
Purtarea unui sutiene de sustinere adecvat
Automasajul usor al sanilor pentru a preveni acumularea lichidului

Regimul alimentar si stilul de viata sanatos, bogat in alimente organice, vitamine (A, E, C) si microelemente, contribuie si el la ameliorarea simptomatologiei.

Aspiratia/drenajul chisturilor mamare dureroase

La chisturile mamare dureroase sau cu diametru crescut se impune efectuarea punctiei aspirative pentru golirea lor de continut lichidian. Acest lucru duce de obicei la remisiunea completa a simptomelor.

Procedura se efectueaza in conditii de sterilitate, sub ghidaj ecografic, prin:

Punctionarea peretelui chistului cu un ac special
Aspirarea completa a lichidului din interior
Trimiterea unei probe din lichidul recoltat pentru analiza citologica

Daca este cazul, aspiratia poate fi repetata la intervale regulate sau se poate face injectarea unei substante sclerozante pentru a evita reacumularile de lichid.

Tratamentul chirurgical al chisturilor mamare

Tratamentul chirurgical se impune in situatiile in care chisturile:

Repeta frecvent, in ciuda aspirarii repetate
Sunt de dimensiuni foarte mari – peste 5 cm
Prezinta caracteristici ecografice suspecte – aspect heterogen, margini neregulate, vascularizatie interna crescuta
Rezultatul biopsiei este pozitiv pentru celule maligne

Principalele interventii chirurgicale includ:

Exeresis / enucleerea chistului – indepartarea in totalitate prin disectie
Chistectomia – excizia chistului impreuna cu o margine de tesut mamar clinic sanatos
Mastectomie radicala – extirparea intregului san in cazurile canceroase

Recuperarea post-operatorie decurge de obicei fara incidente, cu perioada minima de spitalizare. Complicatiile locale si generale sunt rare.

Unele masuri de preventie a chisturilor mamare:

Desi nu toate chisturile mamare pot fi prevenite, luarea unor masuri precum:

Evitarea fluctuatiilor de greutate – pot accentua modificarile hormonale
Renuntarea la fumat, cafea, alcool
Reducerea stresului – prin yoga, meditatie, activitati relaxante
Alaptarea pe termen indelungat si in mod exclusiv
Uz extern de uleiuri volatile – lavanda, rozmarin, arbore de ceai

…poate contribui la mentinerea sanatatii glandelor mamare si scaderea riscului de chisturi.

Monitorizarea lunara a sanilor prin autoexaminare si efectuarea periodica a investigatiilor imagistice permit depistarea precoce atat a chisturilor, cat si a altor afectiuni mamare potential severe.

Intrebari Frecvente

Ce analize de sange recomanda medicul in cazul chisturilor mamare?

Medicul poate recomanda efectuarea unor analize hormonale precum estrogeni, progesteron, prolactina, FSH, LH pentru a evalua functia ovaríana si identifica eventuale dezechilibre care favorizeaza aparitia chisturilor. De asemenea, teste precum glicemia sau hemograma pot fi indicate pentru excluderea unor afectiuni asociate.

Cat timp dupa aspiratia unui chist este recomandat sa se faca un control imagistic?

Specialistii recomanda repetarea ecografiei mamare la 1 luna dupa aspiratia de chist pentru a verifica daca lichidul s-a reacumulat sau nu. Ulterior, controalele periodice la 3, 6 si 12 luni sunt indicate pentru monitorizarea evolutiei.

Dieta joaca vreun rol in prevenirea chisturilor mamare?

Da. O dieta bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci, seminte contribuie la echilibrarea hormonala si reduce inflamatia, avand potential protector impotriva chisturilor. Suplimentele cu vitamina E, zinc sau Omega3 pot ajuta de asemenea.

Cat de des este necesar sa mi se faca investigatii mamare daca am antecedente de chisturi?

Femeile cu istoric de chisturi trebuie sa efectueze periodic atat autoexaminarea lunara a sanilor, cat si evaluarea imagistica – ecografie mamara anuala si mamografie incepand de la varsta de 40 ani sau conform recomandarilor medicului curant.

Concluzii

Chisturile mamare sunt frecvente la femeile adulte, insa in peste 90% din cazuri ele nu evolueaza in cancer mamar. Totusi, orice modificare persistena a tesuturilor sanului necesita evaluare complexa imagistica ± histopatologica pentru excluderea malignitatii.

Tratamentul conservator si minim invaziv este posibil si eficient la majoritatea chisturilor simple, simptomatice. Interventia chirurgicala ramane rezervata situatiilor resistente la alte terapii sau cu risc oncologic crescut demonstrat prin investigatii suplimentare.

Prin urmare putem concluziona ca desi chisturile mamare nu sunt extrem de periculoase, ele nu trebuie ignorate sau minimalizate, ci necesita supraveghere medicala periodica si aplicarea unor masuri profilactice individualizate.