Progresele in medicina sunt rare, dar cu atat mai valoroase si fascinante. Iata cateva descoperiri recente care ar putea schimba fundamental longevitatea si calitatea vietii noastre.
Editarea genomului uman – o realitate tot mai apropiata
Cercetatorii au fost fascinati de multa vreme de posibilitatea de a edita genomul uman. Aceasta tehnologie ar putea permite medicilor sa corecteze diverse mutatii genetice, reducand astfel numarul de decese cauzate de boli complexe. S-au facut deja experimente promitatoare pentru tratarea cancerului si a infectiei cu HIV prin editare genetica.
Modificarea artificiala a genelor ar putea oferi sansa de a avea copii sanatosi cuplurilor care anterior nu aveau aceasta posibilitate din cauza problemelor de sanatate sau a predispozitiei genetice. De asemenea, cele peste 6.000 de boli ereditare cunoscute ar putea fi eliminate prin transformarea genomului uman.
Mai multe experimente reusite in ultimul an au aratat ca editarea genomului ar putea fi aplicata in diverse clinici in urmatorii cinci ani. Aceasta tehnologie are potentialul de a revolutiona tratamentul multor boli si de a imbunatati dramatic calitatea vietii pentru milioane de oameni.

Investigarea neinvaziva a inimii
Pana de curand, investigarea functionarii inimii fara o interventie chirurgicala era imposibila. Insa acum, datorita tomografiei computerizate, medicii pot observa activitatea cardiaca fara a fi nevoie de incizii. Aceasta tehnologie permite:
- Vizualizarea fluxului sanguin in muschiul cardiac
- Evaluarea riscului de ruptura a placilor de ateroscleroza
- Prevenirea infarctului miocardic
Pentru persoanele cu boli cardiace ischemice, aceasta metoda ofera o evaluare obiectiva a functionarii inimii, ceea ce poate influenta semnificativ alegerea tratamentului. Unele previziuni sugereaza ca in viitor, datorita acestor tehnologii avansate, inteligenta artificiala ar putea juca un rol major in alegerea tratamentului afectiunilor cardiace, cu o implicare minima din partea medicilor umani.
Cumpara din magazin:
Legatura dintre lipsa de somn si obezitate

Cercetatorii au facut o descoperire interesanta – celulele precursoare ale tesutului adipos (numite adipocite) au un ritm circadian de activitate. Acest lucru inseamna ca la persoanele care isi perturba regimul de somn, “confundand ziua cu noaptea”, aceste celule isi pierd orientarea temporala si incep sa stocheze tesut adipos ca masura de precautie.
Aceasta descoperire explica observatiile anterioare care arata ca persoanele care lucreaza in schimburi de noapte sau sufera de insomnie cronica au un risc mai ridicat de a dezvolta obezitate. Este inca o dovada a importantei cruciale a unui somn de calitate pentru sanatatea noastra generala.
Un “cocktail” impotriva imbatranirii
Cercetatorul singaporez Jan Gruber si echipa sa au creat un asa-numit “cocktail” care combina mai multe medicamente care afecteaza diferite mecanisme ale imbatranirii in organism. Gruber a testat acest cocktail pe nematode (viermi microscopici), reusind sa le prelungeasca viata cu 70%!
Este pentru prima data cand un cercetator a obtinut un astfel de rezultat exclusiv prin mijloace farmacologice, fara a incerca sa modifice genele, cum s-a intamplat in experimentele anterioare. Aceasta descoperire deschide noi perspective in domeniul geriatriei si al medicinei anti-imbatranire.
Ritmurile circadiene si sanatatea

Fiecare fiinta vie de pe Pamant are propriul sau ceas biologic, care ii permite sa se adapteze la schimbarile din mediul inconjurator care apar pe parcursul unei zile. Geneticienii si cronobiologii americani Jeffrey Hall, Michael Rosbash si Michael Young au descoperit cum functioneaza exact aceste ceasuri biologice.
Cumpara din magazin:
Studiind mustele de fructe, cercetatorii au descoperit o gena care controla ritmurile circadiene ale insectelor. S-a dovedit ca aceasta gena codifica o proteina care se acumula in celule pe timpul noptii si se degrada pe parcursul zilei. Mai tarziu, ei au demonstrat ca ceasurile biologice ale oamenilor si ale altor organisme functioneaza in acelasi mod.
Pentru aceasta descoperire, oamenii de stiinta au primit Premiul Nobel, deschizand calea pentru noi cercetari in acest domeniu. Exista ipoteze conform carora studiul bioritmurilor ar putea ajuta la intelegerea unor boli ale organismului, inclusiv cele oncologice.
Reevaluarea rolului grasimilor in dieta
Am fost obisnuiti sa fim atenti la cantitatea de grasimi consumate, deoarece se credea ca excesul acestora afecteaza negativ functionarea inimii si a vaselor de sange. Pana recent, se considera ca cantitatea de grasimi consumate nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul caloric total al dietei.
Cu toate acestea, un studiu recent in acest domeniu, care a implicat 125 de persoane din 18 tari, a aratat ca aceasta afirmatie nu are o baza stiintifica solida. Specialistii recomanda acum cresterea normei de grasimi consumate pana la 40% in dieta zilnica, acordand preferinta produselor care contin grasimi “de calitate” – seminte, nuci, avocado, uleiuri vegetale.
Aceasta schimbare in recomandarile nutritionale ar putea avea un impact semnificativ asupra sanatatii cardiovasculare si metabolice a populatiei.
In concluzie, aceste descoperiri medicale ne ofera o perspectiva optimista asupra viitorului sanatatii umane. De la editarea genomului si investigatiile cardiace neinvazive, pana la intelegerea mai profunda a ritmurilor circadiene si reevaluarea rolului grasimilor in dieta, stiinta medicala face pasi importanti catre o viata mai lunga si mai sanatoasa pentru toti.
Sursa imagini: Unsplash
Subiecte abordate in articol: descoperiri medicale, editare genom, investigatii cardiace, ritm circadian, obezitate, anti-imbatranire, nutritie