Corpul uman are nevoie de o serie de elemente pentru a functiona corect. Printre acestea, vitaminele sunt de o importanta fundamentala. Vitamina A, numita in mod obisnuit retinol, este una dintre ele. Precursorii sai, carotenoizii, activeaza acelasi principiu de actiune ca si vitamina mentionata mai sus.
Cum a fost descoperita vitamina A
Descoperirea acestui element solubil in grasimi a fost facuta de oamenii de stiinta la inceputul secolului al XX-lea. Acestia au izolat vitamina, identificata ulterior ca vitamina A, din anumite alimente, inclusiv din unt si galbenus de ou. În anii care au urmat, au fost efectuate numeroase studii asupra acesteia, confirmand importanta acestei vitamine pentru organism si pentru functionarea acestuia.
Deficitul de vitamina A a dus, de fapt, la inregistrarea unor probleme ulterioare, cum ar fi orbirea si intarzierea cresterii oaselor. Astfel, inca de la inceputul secolului trecut, au fost identificate proprietatile de baza ale retinolului, care au fost apoi confirmate printr-o serie de teste efectuate pe cobai, confirmand nevoia de vitamina A pentru organism si buna functionare a acestuia. Abia in jurul anilor 1950, alti cercetatori au identificat si definit structura vitaminei in sine.
Principalele forme de vitamina A
Vitamina A se prezinta sub trei forme diferite: alcoolica, aldehidica si acida. Este liposolubila si are nevoie de grasimi si minerale pentru a fi absorbita si activata. Aceeasi provitamina sau carotenul este transformata si sintetizata in organism in vitamina A, care este apoi absorbita de ficat.
În mod normal, acest proces este automat, dar se dovedeste mult mai dificil la pacientii diabetici sau la cei cu probleme hepatice. De fapt, intestinele si ficatul nu mai sunt capabile sa descompuna si sa transforme carotenul in vitamina respectiva in prezenta anumitor boli sau patologii.
În aceste cazuri, cea mai evidenta consecinta este absorbtia insuficienta a aceleiasi vitamine si o deficienta raportata. Pentru a depasi acest dezechilibru, principala solutie este administrarea de suplimente de vitamina A. Numai in acest fel se poate compensa intr-un anumit fel deficitul de vitamina A, evitandu-se astfel probleme si mai grave asociate deficientei de vitamina A.
În cazul special al diabeticilor sau al pacientilor care sufera de boli hepatice, deficitul de vitamina A poate cauza probleme si mai mari decat la persoanele sanatoase care sunt deficitare in acest element.
Beneficiile vitaminei A pentru organism
Vitamina A are capacitatea de a preveni starile de raceala si, in acelasi timp, are un efect terapeutic, deoarece combate febra subfebrila si simptomele racelii, mai ales atunci cand este combinata cu vitamina C, esentiala pentru combaterea infectiilor respiratorii si bronsice. Functiile vitaminei A nu se limiteaza la tratamentul starilor febrile. De fapt, aceasta vitamina este indispensabila pentru o varietate de probleme ale organismului.
Vitamina A este numita in primul rand retinol, deoarece ajuta la imbunatatirea vederii. Absenta sa nu numai ca provoaca o scadere a vederii, dar poate provoca si orbirea gainii, care apare brusc in prima faza si apoi continua.
De obicei, subiectii care sufera de patologii care afecteaza campul vizual urmeaza o dieta bazata strict pe alimente care contin retinol sau vitamina A, pentru a imbunatati calitatea vederii in sine. Prin urmare, pentru a depasi problema de vedere mentionata mai sus, oricine, chiar si cei cu o vedere impecabila, ar trebui sa urmeze o dieta adecvata pentru a imbunatati calitatea vederii in orele crepusculare.
Vitamina A contribuie la diverse functii ale organismului si ajuta la prevenirea unei serii de probleme, printre care:
- orbirea nocturna
- infectii, in special la nivelul gatului, pieptului si abdomenului
- hiperkeratoza foliculara, care poate duce la o piele uscata si plina de umflaturi
- probleme de fertilitate
- intarzierea cresterii la copii
Functiile vitaminei A
De asemenea, vitamina A se intampla sa fie foarte benefica pentru piele. Carotenul si betacarotenul, pe care organismul insusi il transforma in vitamina A, au aceleasi caracteristici ca aceasta din urma. Carotenul stimuleaza productia de melanina, motiv pentru care este deosebit de bun pentru bronzare.
Multe produse de bronzare contin caroten, care este esential pentru protectia impotriva razelor solare. Cei care sunt predispusi sa stea la soare pentru perioade lungi de timp tind sa ia tratamente pe baza de caroten si vitamina A pentru a sustine aceste doua procese: obtinerea unei pieli bronzate si prevenirea oricaror arsuri.
Aceasta vitamina promoveaza reinnoirea celulara, precum si catifelarea si elasticitatea pielii in sine. Atunci cand se manifesta deficienta sa, epiderma tinde sa fie uscata si slab hidratata. Vitamina A a fost testata pentru a activa colagenul si pentru a lupta impotriva radicalilor liberi. Din acest motiv, la fel ca si carotenul, este folosita in multe produse cosmetice, cum ar fi cremele de fata, in special cele anti-imbatranire.
Ridurile se formeaza de obicei dupa o anumita varsta si depind de expunerea la radicalii liberi care duc la o lipsa de elasticitate a pielii. Ridurile din jurul ochilor, buzelor sau fruntii se mai numesc si riduri de expresie, deoarece expresiile faciale determina formarea acestor riduri, care devin mai proeminente atunci cand epiderma nu mai este elastica.
Vitamina A, fiind un colagen puternic, tinde sa contracareze atacul radicalilor liberi si, de asemenea, face ca pielea sa fie tonifiata, improspatata si sa arate vizibil mai tanara.
De asemenea, vitamina A ajuta la intarirea apararii imunitare, asa ca este foarte utila pentru copii si persoanele in varsta, precum si pentru cei cu probleme imunitare. Copiii au tendinta de a consuma un aport de vitamina A in perioadele mai reci, atunci cand, de obicei, apararile sunt mai scazute si devin mai vulnerabili la aparitia bolilor. Iar in timpul perioadelor calduroase, vitamina A formeaza o acumulare in organism, care este apoi bine distribuita in timp.
Alimente care contin vitamina A
Vitamina A se gaseste in general in multe alimente, inclusiv in fructe si legume. Printre acestea se numara jeleul regal, uleiul din ficat de cod, caisele, morcovii, dovleacul, ardeii, piersicile, ciresele, pepenele galben, papadia, mango, feniculul, varza, broccoli si salata verde.
Acestea sunt alimente care sunt foarte bogate in vitamine. O dieta sanatoasa presupune utilizarea unora dintre aceste elemente cu o anumita durata, astfel incat organismul sa nu fie deficitar in vitamina mentionata mai sus.
Deficitul de vitamina A duce la urmatoarele afectiuni: orbire, imbatranirea ochilor, piele uscata si imbatranita, raceli, acnee, boli infectioase, bronsite, oboseala, pierderea poftei de mancare, stres, sindrom depresiv, infectii vaginale, pietre la rinichi, infectii ale tractului urinar, infertilitate si chiar avort spontan.
În timpul sarcinii, este important ca o femeie sa primeasca doza potrivita de vitamina A, astfel incat fatul sa creasca sanatos si puternic. Un supradozaj de vitamina A poate provoca varsaturi, diaree, piele uscata si vizibil galbena, pete pe piele, mancarimi si nervozitate excesiva.
Necesarul zilnic de vitamina A
Recomandarile pentru aportul zilnic de vitamina A se bazeaza pe cantitatea necesara pentru a furniza o cantitate de retinol cu cateva luni in avans. Aceasta rezerva sustine functionarea normala a corpului si asigura functionarea sanatoasa a sistemului reproductiv, imunitatea, vederea si activitatea genelor.
În 1993, Comitetul stiintific european pentru nutritie a publicat date privind aportul recomandat de vitamina A:
| Varsta | Barbati (mcg pe zi) | Femei (mcg pe zi) |
| 6-12 luni | 350 | 350 |
| 1-3 ani | 400 | 400 |
| 4-6 ani | 400 | 400 |
| 7-10 ani | 500 | 500 |
| 11-14 ani | 600 | 600 |
| 15-17 ani | 700 | 600 |
| 18 ani si peste | 700 | 600 |
| Sarcina | – | 700 |
| Alaptaree | – | 950 |
Multe comitete europene de nutritie, cum ar fi Societatea Germana pentru Nutritie (DGE), recomanda 0,8 mg (800 mcg) de vitamina A (retinol) pe zi pentru femei si 1 mg (1000 mcg) pentru barbati. Deoarece aceasta vitamina joaca un rol important in dezvoltarea normala a embrionului si a nou-nascutului, femeilor insarcinate li se recomanda sa ia 1,1 mg de vitamina A incepand cu luna a 4-a de sarcina. Femeile care alapteaza trebuie sa ia 1,5 mg de vitamina A pe zi.
În 2015, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) a stabilit ca aportul zilnic de vitamina A ar trebui sa fie de 750 mcg pentru barbati, 650 mcg pentru femei, iar pentru nou-nascuti si copii – intre 250 si 750 mcg pe zi, tinand cont de varsta.
În timpul sarcinii si alaptarii, cantitatea suplimentara de vitamina care ar trebui sa intre in organism datorita acumularii de retinol in tesuturile fatului si ale mamei, precum si a aportului de retinol din laptele matern, a fost indicata la 700 si, respectiv, 1.300 mcg pe zi.
În 2001, Consiliul American pentru Alimentatie si Nutritie a stabilit, de asemenea, aportul recomandat pentru vitamina A:
| Varsta | Barbati (mcg pe zi) | Femei (mcg pe zi) |
| 0-6 luni | 400 | 400 |
| 7-12 luni | 500 | 500 |
| 1-3 ani | 300 | 300 |
| 4-8 ani | 400 | 400 |
| 9-13 ani | 600 | 600 |
| 14-18 ani | 900 | 700 |
| 19 ani si peste | 900 | 700 |
| Sarcina (18 ani si mai mica) | – | 750 |
| Sarcina (19 ani si peste) | – | 770 |
| Alaptaree (18 ani si mai putin) | – | 1200 |
| Alaptaree (19 ani si peste) | – | 1300 |
Dupa cum putem observa, desi cantitatea variaza de la o organizatie la alta, aportul zilnic aproximativ de vitamina A ramane acelasi.
Interactiunea cu alte substante
Vitamina A este foarte compatibila cu vitaminele C si E si cu mineralele fier si zinc. Vitaminele C si E protejeaza vitamina A de oxidare. Vitamina E creste absorbtia vitaminei A, dar numai daca vitamina E este consumata in cantitati mici. Pe de alta parte, nivelurile ridicate de vitamina E din alimentatie afecteaza absorbtia vitaminei A.
Zincul favorizeaza absorbtia vitaminei A, ajutand la transformarea acesteia in retinol. Vitamina A imbunatateste absorbtia fierului si afecteaza utilizarea depozitelor de fier din ficat.
De asemenea, aceasta functioneaza bine impreuna cu vitaminele D si K2, magneziul si grasimile din alimentatie. Vitaminele A, D si K2 actioneaza sinergic pentru a sustine sanatatea sistemului imunitar, pentru a promova o crestere sanatoasa, pentru a mentine sanatatea oaselor si a dintilor si pentru a proteja tesuturile moi impotriva calcifierii.
Magneziul este esential pentru producerea tuturor proteinelor, inclusiv a celor care interactioneaza cu vitaminele A si D. Multe proteine implicate in metabolismul vitaminei A si receptorii pentru vitaminele A si D functioneaza corect numai in prezenta zincului.
Vitaminele A si D lucreaza impreuna pentru a regla productia anumitor proteine dependente de vitamine. Atunci cand sunt activate de vitamina K, aceste proteine ajuta la mineralizarea oaselor si a dintilor, protejeaza arterele si alte tesuturi moi impotriva calcifierii anormale si protejeaza impotriva mortii celulare.
Alimentele care contin vitamina aceasta trebuie consumate impreuna cu alimente care contin grasimi “sanatoase”. De exemplu, se recomanda combinarea spanacului, care este bogat in vitamina A si luteina, cu avocado. Acelasi lucru este valabil si pentru salata si morcovi, care se potrivesc bine cu avocado in salate.
De regula, produsele de origine animala bogate in vitamina A contin deja suficienta grasime pentru o absorbtie normala a acesteia. În ceea ce priveste legumele si fructele, este o idee buna sa adaugati o cantitate mica de ulei vegetal la o salata sau la un suc proaspat stors – in acest fel, organismul va primi toate vitaminele de care are nevoie.
Contraindicatii si avertismente pentru vitamina A
Vitamina A este rezistenta la temperaturi ridicate, dar este distrusa de lumina directa a soarelui. Prin urmare, alimentele bogate in vitamine si suplimentele medicale trebuie pastrate intr-un loc intunecat.
Semne de deficit de vitamina A
Deficienta de vitamina A este cauzata, de obicei, de un consum insuficient de alimente bogate in vitamina A, beta-caroten sau alte carotenoide din provitamina A, care sunt metabolizate in vitamina A in organism. Pe langa problemele alimentare, consumul excesiv de alcool si malabsorbtia pot fi responsabile pentru deficitul de vitamina A. Este principala cauza a orbirii corneei in tarile subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est.
Primul semn al deficientei de vitamina A este vederea incetosata sau orbirea nocturna. Deficitul sever sau pe termen lung de vitamina A duce la modificari ale celulelor corneei, care in cele din urma duc la aparitia ulcerelor corneene. Carenta de vitamina A la copiii din tarile in curs de dezvoltare este principala cauza de orbire.
Manifestarile deficientei de vitamina A includ modificari degenerative la nivelul ochilor (xeroftalmie) si al pielii (descuamare). De asemenea, pot fi afectate epiteliile traheale, bronsice, ale tractului urinar, ale ductului pancreatic, ale glandei uterine si ale glandelor salivare; poate aparea si o scadere a imunitatii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitatii vizuale in lumina slaba).
Deficienta de vitaminii A este, de asemenea, legata de imunodeficienta, care reduce capacitatea de a lupta impotriva infectiilor. Chiar si copiii cu deficiente usoare ale acestei vitamini au o incidenta mai mare a bolilor respiratorii si a diareei si o rata de mortalitate mai mare din cauza bolilor infectioase (in special rujeola) decat copiii care consuma cantitati adecvate de vitamina A.
Deficitul de vitamina A poate cauza intarzieri in crestere si in formarea oaselor la copii si adolescenti. La fumatori, deficitul de vitamina A poate contribui la dezvoltarea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) si a emfizemului, ceea ce poate creste riscul de cancer pulmonar.
Semne de exces de vitamina A
Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare care contin aceasta vitamina. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscata, glosita, varsaturi, alopecie, hipercalcemie, demineralizare osoasa, adenopatie, hiperlipidemie, amenoree, cresterea presiunii intracraniene cu edem papilar (manifestari de pseudotumor cerebri), fibroza hepatica cu hipertensiune portala.
Femeile insarcinate care iau aceasta vitamina in exces pot avea un fat cu malformatii congenitale (cranio-faciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Dozele mari de derivati sintetici ai retinolului sunt teratogene. Excesul de caroten poate provoca o coloratie portocalie a pielii care poate fi confundata cu icterul. Toate manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt reversibile dupa incetarea consumului excesiv.
Hipervitaminoza acuta de vitamina A cauzata de doze foarte mari de retinol, care este rapid absorbit si lent excretat de organism, este relativ rara. Simptomele includ greata, dureri de cap, oboseala, pierderea poftei de mancare, ameteli, piele uscata si edem cerebral. Unele studii arata ca un exces prelungit de vitamina A in organism poate duce la aparitia osteoporozei.
Unii derivati sintetici ai retinolului (de exemplu, tretinoina, izotretinoina, tretinoina) pot provoca malformatii embrionare si, prin urmare, nu trebuie utilizati in timpul sarcinii sau atunci cand se incearca sa conceapa. În acest caz, betacarotenul este considerat cea mai sigura sursa de vitamina A.
Rezultatele studiului CARET (Beta-Carotene and Retinol Efficacy Trial) indica faptul ca suplimentarea pe termen lung cu vitamina A (retinol) si beta-caroten ar trebui evitata la persoanele cu un risc crescut de cancer pulmonar, cum ar fi fumatorii si persoanele expuse la azbest.
Întrebari frecvente
Ce este vitamina A si ce rol are in organism?
Vitamina A este un nutrient esential pentru organism, care contribuie la buna functionare a sistemului imunitar, a vederii si a reproducerii. De asemenea, ajuta la mentinerea sanatatii pielii, a mucoaselor si a dintilor. Vitamina A exista in doua forme: retinolul, care se gaseste in produsele de origine animala, si carotenii, care se gasesc in fructe si legume.
Care sunt principalele surse de vitamina A?
Sursele de vitamina A variaza in functie de forma acesteia. Retinolul se gaseste in alimente precum ficatul, pestele gras, ouale, untul si laptele integral. Carotenii, in special beta-carotenul, se gasesc in fructe si legume colorate, cum ar fi morcovii, dovleacul, cartofii dulci, caisele, mango si in frunzele verzi inchis, cum ar fi spanacul si kale.
Ce simptome pot aparea in cazul unei deficiente de vitamina A?
Deficienta de vitamina A poate duce la o serie de simptome, printre care: vedere slaba, in special in conditii de lumina slaba (cezariana nocturna), uscaciune si iritatie a pielii, mucoaselor si ochilor (xeroftalmie), infectii recurente si probleme in sistemul reproductiv.
Cum pot preveni sau trata deficienta de vitamina A?
Pentru a preveni sau trata deficienta de vitamina A, este important sa includeti in alimentatie o varietate de alimente bogate in aceasta vitamina. Alegeti alimente din ambele categorii (retinol si caroten), pentru a va asigura un aport suficient de vitamina A. În cazul in care nu reusiti sa obtineti suficienta vitamina A din alimente, puteti lua in considerare suplimentarea, dar consultati intai un medic sau un nutritionist pentru a stabili doza potrivita pentru nevoile dumneavoastra.
Resurse Bibliografie
- Graham-Maar, R. C., et al. (2006). Elevated vitamin A intake and serum retinol in preadolescent children with cystic fibrosis.
https://academic.oup.com/ajcn/article/84/1/174/4633052 - Institute of Medicine (US) Panel on Micronutrients. (2001). Chapter 4: Vitamin A. Dietary Reference Intakes for Vitamin A, Vitamin K, Arsenic, Boron, Chromium, Copper, Iodine, Iron, Manganese, Molybdenum, Nickel, Silicon, Vanadium, and Zinc. Washington, D.C.: National Academies Press.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK222318/ - Maczko, A. (2015). 4 nutrients to eat for better skin & hair.
http://www.foodinsight.org/4-foods-skin-hair-beauty - McDuffie, J. R., et al. (2002). Effects of orlistat on fat-soluble vitamins in obese adolescents [Abstract].
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12126214/ - Okuyama, Y., et al. (2014). Inverse associations between serum concentrations of zeaxanthin and other carotenoids and colorectal neoplasm in Japanese [Abstract].
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23380957 - Olson, J. M., et al. (2020). Vitamin A toxicity.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532916/ - Sambrook, J. (2018). Vitamin A deficiency.
https://patient.info/healthy-living/vitamin-a-deficiency-leaflet - Vitamin A: Fact sheet for health professionals. (2020).
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminA-HealthProfessional/ - Wang, Y., et al. (2015). Effect of carotene and lycopene on the risk of prostate cancer: A systematic review and dose-response meta-analysis of observational studies.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4570783/
Disclaimer
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. În acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.
