Bolile mintale, tipuri, simptome si tratamente

Bolile mintale sunt una dintre cele mai intalnite probleme de sanatate mentala. Acest articol discuta diverse tipuri, simptome si tratamente ale bolilor mintale, inclusiv depresia, anxietatea si tulburarile de alimentatie. Exploram optiunile de tratament si sugestii pentru a te ajuta sa te simti bine si sa iti mentii sanatatea mentala. Aici vei gasi informatii utile si de incredere despre bolile mintale si tratamentele disponibile.

O stare de sanatate care implica mintea, comportamentul, obiceiurile, emotiile si modelele de gandire este cunoscuta sub numele de boala mintala. Este la fel de comuna si similara cu hipertensiunea, diabetul, bolile renale si cardiace. În cea mai mare parte, problemele de sanatate mintala sunt legate de functii care implica diverse domenii ale vietii, inclusiv munca, activitatile sociale, familiale si cotidiene

Bolile mintale sunt tratabile, cu conditia sa avem constientizarea corecta a modului in care putem obtine ajutor. Acest articol elucideaza diversele tulburari mentale si cursul corespunzator al tratamentului acestora

În ceea ce priveste tipurile de tulburari de sanatate mintala, exista multe. Am adunat aici cateva dintre afectiunile comune, simptomele lor si posibilele optiuni de tratament. Haideti sa citim mai departe!

Dependenta de droguri

Bolile mintale, tipuri, simptome si tratamente

Este o afectiune medicala complicata in care o persoana are o nevoie intensa de a consuma anumite substante specifice, cum ar fi tutunul, alcoolul, drogurile ilicite, printre altele, chiar si dupa ce cunoaste consecintele nocive.

Acest lucru se intampla din cauza unei cauze psihologice subiacente, cum ar fi o trauma in copilarie, constrangeri financiare sau chiar o predispozitie genetica.

Cumpara din magazin:

Nevoia este atat de puternica incat, in cele mai grave cazuri; devine o dependenta. Aceasta afecteaza si chiar afecteaza capacitatea persoanei de a functiona corect in viata de zi cu zi

Simptomele tulburarii de consum de substante (SUD)

Nevoia extrema si intensa de a avea drogul care trece cu vederea alte ganduri importante
Asigurarea ca aveti o rezerva adecvata de substanta
Mergeti la orice angajament extrem si periculos pentru a avea rezerva indiferent de situatie
Aranjarea de bani pentru a cumpara mai mult, chiar daca nu va puteti asigura necesarul
Aveti sentimentul ca aveti nevoie de o aprovizionare regulata pentru a trai
Consumul mai multor droguri pentru o perioada prelungita
Ignorarea obligatiilor si responsabilitatilor dumneavoastra
Izolarea treptata
Neputinta sa va opriti in ciuda episoadelor nocive recurente

Tratament

Desi dependenta de droguri nu se poate vindeca, urmatoarele optiuni de tratament va pot ajuta sa treceti peste o dependenta. În cele mai multe cazuri, tratamentul se bazeaza pe substanta pe care ati consumat-o si pe orice afectiune medicala subiacenta pe care o puteti avea.

Cunoscuta si sub numele de terapie de sevraj sau de dezintoxicare, aceasta optiune de tratament va ajuta sa incetati sa mai consumati cu atentie orice substanta care creeaza dependenta. Deoarece simptomele de sevraj si efectele secundare ale fiecarui drog sunt diferite, un profesionist medical ar putea avea nevoie de abordari diferite pentru a le trata
Terapia comportamentala este un aspect crucial al planului de tratament SUD. În cadrul acestui program de tratament, un psihiatru licentiat sau un consilier in domeniul drogurilor este posibil sa va ajute cu diferite modalitati de a va depasi pofta de droguri. El/ea poate vorbi cu membrii familiei dvs. despre starea dvs. si ii poate incuraja sa va ajute sa va recuperati. De asemenea, el/ea poate vorbi despre problemele din viata dumneavoastra personala si profesionala. În general, obiectivul principal al acestei terapii este de a va ajuta sa faceti fata dependentei dumneavoastra

Tulburarea de spectru autist (TSA)

Tulburarea de spectru autist (TSA) este o afectiune neurologica si de dezvoltare care poate afecta modul in care un copil gandeste, se comporta, invata, simte, vorbeste si se raporteaza la mediul inconjurator si la oameni. Este o tulburare care dureaza toata viata si care incepe, in general, in copilarie.

Conform Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), potrivit Spitalului Johns Hopkins, unul din cincizeci si noua de copii poate avea autism. De asemenea, este mai frecvent (de 3-4 ori) la baieti in comparatie cu fetele. Severitatea afectiunii poate varia de la o persoana la alta

Cumpara din magazin:

Simptomele tulburarii de spectru autist (TSA)

Probleme in interactiunea sociala
Lipsa interactiunii nonverbale
Modele repetitive, cum ar fi intoarcerea mainilor
Întarziere in vorbire
Repetarea continua a acelorasi cuvinte
Tonalitate plata si robotica
Lipsa de reactie la o anumita situatie
Evitarea contactului vizual

Tratamentul tulburarii de spectru autist (TSA)

Nu exista optiuni de tratament specifice pentru tratarea tulburarii de spectru autist. Planurile de tratament se concentreaza pe diminuarea simptomelor si pe ajutarea copilului sa invete si sa interactioneze bine. Interventia timpurie va poate ajuta copilul cu invatarea abilitatilor functionale, de comunicare, comportamentale si sociale. Optiunile de tratament includ:

Terapia prin joc
Terapii educationale
Terapii de comunicare si comportamentale
ABA (analiza comportamentala aplicata), RDI (interventie pentru dezvoltarea relatiilor) si terapii senzoriale
Terapie prin vorbire
Terapie ocupationala
Tratarea altor afectiuni medicale subiacente, daca este cazul
Medicamente

Tulburare bipolara

Tulburarea bipolara este un tip de boala mintala care duce la modificari ale dispozitiei, ale nivelului de energie si ale functionarii de zi cu zi a unei persoane. O persoana cu aceasta afectiune poate avea schimbari extreme de dispozitie la diferite intervale de timp.

Acestea sunt cunoscute sub numele de episoade de dispozitie si sunt impartite ulterior in maniacale, hipomaniacale si depresive. El sau ea poate fi intr-o stare de spirit complet normala timp de cateva zile, luni si chiar ani. Exista trei tipuri de tulburare bipolara: tulburare bipolara I, tulburare bipolara II si tulburare ciclotimica.

Simptomele tulburarii bipolare

Asociatia Internationala Bipolara spune ca simptomele tulburarii bipolare sunt susceptibile de a varia de la o persoana la alta. În unele cazuri, un episod de dispozitie poate dura de la luni pana la mai multi ani. În timp ce in altele, poate fi un episod rapid, cu maxime si minime care apar in acelasi timp. Simptomele includ:

Mania si hipomania:

Judecata afectata sau intarziata
Niveluri ridicate de energie chiar si cu putin somn
Niveluri ridicate de incredere in sine
Un sentiment de auto-importanta
Vorbaret si plin de distractii
Ganduri rapide si dezorientare

Tulburare bipolara depresiva:

Senzatie de lipsa de speranta si tristete
Probleme de somn
Gandire exagerata la probleme minore
Fie mancand prea putin, fie in exces
Senzatie de vinovatie si iritare
Cresterea sau pierderea in greutate
Probleme de concentrare
Dificultati in a-si aminti lucruri

Optiuni de tratament

Stabilizarea starii de spirit a persoanei si reducerea la minimum a intensitatii simptomelor este principalul obiectiv al optiunilor de tratament. Acesta include urmatoarele:

Medicamente
Interventie fizica
Consiliere si psihoterapie
Modificari ale stilului de viata

Tulburare obsesiv-compulsiva (TOC)

Atunci cand (obsesii) sentimentele si gandurile intruzive si excesive (obsesii) va determina sa faceti anumite lucruri in mod repetat (compulsii), este cunoscuta sub numele de TOC sau tulburare obsesiv-compulsiva.

Comportamentele repetitive includ spalarea mainilor fara niciun motiv, curatenia din cand in cand, verificarea destul de des a lucrurilor si faptul de a avea ganduri recurente care declanseaza ingrijorari excesive, printre altele. Aceste actiuni pot afecta semnificativ viata sociala, personala si profesionala a unei persoane.

Simptomele TOC

Curatenie la nesfarsit
Spalarea mainilor in mod repetat
Acumularea
Cautarea de reasigurari din nou si din nou
A fi neincrezator si a verifica daca sau usile sunt incuiate, sau daca butelia de gaz este inchisa
Aranjarea si ordonarea lucrurilor
Ganduri intruzive
Deficiente de judecata

Optiuni de tratament pentru TOC

Un plan de tratament adecvat va poate ajuta sa va contracarati obsesiile si compulsiile. Cele mai bune optiuni de tratament includ urmatoarele:

Terapia cognitiv-comportamentala
Medicamente
Interventii ale ingrijitorului
Tratament neurochirurgical
Auto-ajutorare si ingrijire

Schizofrenie

Schizofrenia este o boala mintala complexa care ii face pe oameni sa perceapa realitatea in mod neregulat sau anormal. Este foarte probabil ca o persoana cu aceasta afectiune sa aiba nevoie de tratament pe tot parcursul vietii sale. Cu toate acestea, contrar unei conceptii gresite comune, schizofrenia nu este o tulburare de personalitate multipla sau de personalitate divizata.

Simptomele schizofreniei

Deoarece schizofrenia afecteaza modul in care oamenii gandesc, se comporta si reactioneaza la o anumita situatie, semnele si simptomele pot varia de la o persoana la alta. Cu toate acestea, semnele revelatoare comune includ urmatoarele:

Iluzie
Halucinatii
Vorbire sau gandire confuza
Comportament motor dezorganizat
Imposibilitatea de a functiona in mod normal
Scaderea productivitatii
Depresie
Retragere sociala

Optiuni de tratament pentru schizofrenie

Desi schizofrenia este o afectiune psihica pe tot parcursul vietii, o interventie medicala eficienta si la timp va poate ajuta sa va gestionati simptomele intr-o mare masura.

Deoarece experienta fiecarei persoane cu aceasta afectiune este probabil sa fie diferita, medicul dumneavoastra va personaliza un plan de tratament care sa raspunda nevoilor dumneavoastra individuale. Optiunile de tratament includ urmatoarele:

Consiliere
Medicamente antipsihotice
Îngrijire speciala care implica familia, prietenii, scoala etc
Terapie electroconvulsiva
Spitalizare, daca este necesar

Tulburare de personalitate

O tulburare de personalitate este o afectiune mentala in care este probabil sa dezvoltati un mod nesanatos si inflexibil de a gandi si de a va comporta. De asemenea, este posibil sa va fie dificil sa va asociati cu diferite persoane si situatii.

Toate aceste aspecte pot duce la diverse probleme si restrictii, atat in plan social, cat si personal. Drept urmare, viata dvs. sociala, viata profesionala, relatiile si activitatile de zi cu zi sunt ingreunate. Este posibil ca unele persoane sa nu inteleaga nici macar daca au vreo afectiune psihica

Simptomele tulburarilor de personalitate

Exista trei grupe sau grupuri de tulburari de personalitate – A, B si C, care cuprind diverse tulburari de personalitate cu simptome variate

Clusterul A

Tulburare de personalitate paranoica:

Suspiciune si neincredere extrema fata de ceilalti
Pastrarea de ranchiuna pentru o perioada lunga de timp
Reactie neprietenoasa sau de opozitie la insulte

Tulburare de personalitate schizoida:

Nevoia de izolare
Indiferenta fata de ceilalti
Lipsa de interes pentru majoritatea activitatilor
Lipsa dorintelor sexuale

Tulburare de personalitate schizotipala:

Reactii emotionale necorespunzatoare
Anxietate sociala
Simt vestimentar ciudat
Gandire si comportament ciudat
Experiente perceptuale ciudate

Cluster B

Tulburare de personalitate antisociala:

Comportament agresiv si ofensiv
Nepasare fata de nevoile si sentimentele altcuiva
Comportament impulsiv si iresponsabil

Tulburare de personalitate borderline:

Comportament nesabuit si adesea riscant
Tendinta sinucigasa
Schimbari ale dispozitiei
Sentiment de singuratate
Mancatul compulsiv

Tulburare de personalitate histrionica:

Cautarea de atentie si recurgerea la extreme pentru a obtine atentie
Preocupat de aspectul fizic
Dramatism excesiv

Tulburare de personalitate narcisista:

A se simti special si mai important decat oricine altcineva
Aroganta
Nu tine cont de sentimentele celorlalti
Asteptari nerezonabile
Laudarosenia de sine

Cluster C

Tulburare de personalitate evitanta:

Un sentiment constant de neatractivitate si inferioritate
Acceptarea prea profunda a respingerii
Izolare sociala
Se teme sa intalneasca oameni noi
Evita contactul interpersonal

Tulburare de personalitate dependenta:

Dependenta extrema de ceilalti
Manifesta deseori dependenta
Lipsa de stima de sine
Se teme de respingere si dezaprobare

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva:

(Nu tulburare obsesiv-compulsiva)

Perfectionism excesiv care duce la nemultumire si suferinta
Încapatanare si dominatie
Extrem de preocupat de ordine
Inflexibil

Optiuni de tratament pentru tulburarea de personalitate

Tratamentul tulburarii de personalitate depinde in principal de tipul de afectiune pe care o aveti si de gravitatea simptomelor. Optiunile standard de tratament includ urmatoarele:

Psihoterapie
Medicamente, cum ar fi antidepresivele, anxiolitice si antipsihoticele si stabilizatorii de dispozitie
Spitalizare, daca este necesar

Tulburari disociative

Tulburarile disociative, dupa cum sugereaza si numele, sunt afectiuni mentale care fac ca o persoana sa evadeze din realitate. O persoana cu aceasta afectiune experimenteaza o deconectare intre gandurile, actiunile, amintirile, identitatea si mediul inconjurator.

Mai mult, modul in care persoanele cu o tulburare disociativa neaga realitatea este adesea nesanatos si poate afecta viata de zi cu zi. Exista trei tipuri de tulburari disociative. Acestea includ urmatoarele:

Tulburare disociativa de identitate
Amnezia disociativa
Tulburare de depersonalizare/dezrealizare

Simptomele tulburarilor disociative

Sentimentul ca oamenii, imprejurimile, lucrurile si tot ceea ce este in jur sunt ireale
Amnezie sau pierderi de memorie
Probleme legate de relatii si identitate
Incapacitatea de a face fata stresului personal si profesional
Fuga de emotii
Ganduri sinucigase

Optiuni de tratament pentru tulburarile disociative

Psihoterapie: Medicul dumneavoastra va va ajuta sa intelegeti motivul din spatele afectiunii dumneavoastra si va pregati un plan de tratament care sa va permita sa faceti fata stresului prin care treceti.

Medicamente: Este mai probabil ca medicul dumneavoastra sa va prescrie anumite medicamente, inclusiv – antidepresive, medicamente impotriva anxietatii. Aceste medicamente va vor ajuta sa va gestionati simptomele.

Depresie

Depresia este o tulburare a dispozitiei comuna, dar complexa, care afecteaza in mod diferit diferite persoane. O persoana cu depresie este probabil sa se simta posomorata, trista, deprimata si furioasa la intervale diferite.

Experimentarea acestor emotii este normala si face parte integranta din viata. Cu toate acestea, atunci cand aceste sentimente afecteaza calitatea vietii (viata sociala si personala a unui individ) si abilitatile de luare a deciziilor pentru o perioada persistenta, atunci este probabil ca acesta sa necesite consiliere sau interventie psihiatrica.

Simptomele depresiei

Senzatie de depresie si deprimare
Lipsa de interes pentru lucrurile care va faceau placere in alte conditii
Prea putin sau prea mult somn
Modificari ale poftei de mancare
Sentiment de lipsa de speranta
Senzatie de oboseala fara motiv
Ganduri sinucigase
Probleme de luare a deciziilor si de concentrare

Tratamentul pentru depresie

Terapie de discutie/consiliere: in cazul in care un profesionist calificat intelege cauza principala a problemei si foloseste o abordare eclectica pentru a planifica tratamentul.
Medicamente: Medicul dumneavoastra va poate prescrie antidepresive pentru a contracara problemele legate de chimia creierului. Antidepresivele va pot ajuta cu imbunatatirea semnificativa a simptomelor.
Terapia electroconvulsiva (ECT): Daca alte tratamente nu au fost suficient de eficiente asupra dumneavoastra, este probabil ca medicul dumneavoastra sa va recomande ECT.
Auto-ajutorare: În cele mai multe cazuri, o boala psihica nu se va ameliora daca incercati sa o tratati de unul singur, fara ingrijire profesionala. Dar puteti face unele lucruri pentru dvs. care se vor baza pe planul de tratament, cum ar fi sa va respectati planul de tratament si sa nu sariti peste sedintele de terapie.

Tulburari de alimentatie

Tulburarile de alimentatie sunt afectiuni psihice grave. Persoanele cu aceasta afectiune devin preocupate de alimentele pe care le mananca si de modul in care acestea le afecteaza greutatea corporala. Aceasta duce la perturbari grave ale obiceiurilor lor alimentare care au un impact asupra sanatatii lor generale si ii impiedica sa functioneze normal in viata de zi cu zi.

Tulburarile de alimentatie au un impact asupra a milioane de persoane, iar in cea mai mare parte include femei cu varste cuprinse intre 12 si 35 de ani

Unele dintre cele mai frecvente tulburari de alimentatie includ – bulimia nervoasa, anorexia nervoasa si tulburarea de mancat compulsiv.

Simptomele tulburarilor de alimentatie

Bulimia nervoasa

Accese de chefuri de mancat excesiv
Varsaturi fortate dupa ce mananca
Utilizarea abuziva a medicamentelor, cum ar fi laxativele si diureticele
Plangeri legate de greutatea corporala si de imaginea lor
Exprimarea vinovatiei dupa ce mananca
Dureri in gat
Depresie

Anorexie nervoasa

Mancatul prea putin pentru a limita aportul caloric
Anxietate constanta si teama de a fi gras
Varsaturi fortate dupa fiecare masa
Piele uscata
Subtierea oaselor
Unghii fragile
Depresie
Oboseala extrema

Tulburare de alimentatie compulsiva

Mancatul rapid
Continuati sa mancati pana cand stomacul este inconfortabil de indesat
Mancatul prea mult chiar si atunci cand nu va este foame
Senzatie de depresie si vinovatie pentru ca mancati prea mult

Optiunea de tratament pentru tulburarile de alimentatie

Este mai probabil ca medicul dumneavoastra sa urmeze o abordare in echipa pentru a trata o tulburare de alimentatie, incluzand experti in sanatate mintala, ingrijitori, familia dumneavoastra si dieteticieni. Optiunile de tratament includ in principal urmatoarele:

O dieta sanatoasa: Echipa de experti in domeniul sanatatii va lucra cu dumneavoastra pentru a trasa un plan de dieta sanatoasa si modele de alimentatie in functie de nevoile dumneavoastra.
Psihoterapie: Psihoterapia sau terapia prin discutii este posibil sa includa FBT (terapie bazata pe familie) si CBT (terapie cognitiv-comportamentala).
Medicamente: Desi nu exista medicamente specifice pentru tulburarile de alimentatie, medicul dumneavoastra va poate prescrie anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, pentru a va gestiona simptomele.
Spitalizare: Daca aveti malnutritie severa care ar putea pune in pericol viata, este posibil sa aveti nevoie de spitalizare.

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare mentala care este adesea un efect ulterior unui eveniment ingrozitor. Persoana care se confrunta cu PTSD poate fi fie o victima, fie un martor ocular. Desi este dificil de gestionat, initial, cu o buna ingrijire si tratament, este foarte probabil ca simptomele sa se amelioreze

Simptomele tulburarii de stres posttraumatic

Simptomele TSPT sunt impartite in patru categorii. Acestea includ urmatoarele:

Intrusivitate amintiri intruzive

Amintiri repetate si flashback-uri ale evenimentului ingrozitor
Cosmaruri legate de eveniment
Reactii fizice sau emotionale severe si bruste la ceva similar cu evenimentul respectiv

Evitarea

Evitarea de a merge in locuri, de a se intalni cu oameni si de a face lucruri care declanseaza amintirile legate de eveniment
Evitarea chiar si a vorbirii despre acelasi lucru

Schimbari negative in ceea ce priveste intelegerea si starea de spirit

Disperare
Sentiment de izolare si detasare
Sentimentul constant de rau fata de tine insuti si fata de lumea din jurul tau
Probleme cu mentinerea relatiilor
Greutate in a gandi pozitiv
Senzatie de epuizare emotionala

Variatii in reactiile fizice si emotionale

Probleme cu somnul
Probleme cu concentrarea
Modele comportamentale autodistructive
Comportament agresiv
Senzatia ca sunteti mereu in pericol

Optiuni de tratament pentru tulburarea de stres post-traumatic

Cu un tratament adecvat, persoanele cu tulburare de stres post-traumatic pot recapata controlul pierdut asupra vietii lor. Optiunile de tratament includ urmatoarele:

Psihoterapia: Aceasta include terapia cognitiva, terapia de expunere si terapia de desensibilizare si reprocesare a miscarilor oculare (EMDR) pentru a va ajuta sa faceti fata amintirilor legate de ceea ce s-a intamplat in mod traumatic
Medicamente: Medicul dumneavoastra va poate prescrie, de asemenea, anumite medicamente, inclusiv antidepresive, medicamente impotriva anxietatii si prazosin pentru a va ajuta cu aceasta afectiune mentala.

Disforia de gen

Disforia de gen este o afectiune psihologica dureroasa in care o persoana se simte inconfortabil sau stanjenita din cauza identitatii sale de gen care difera de caracteristicile fizice legate de genul sau sau este diferita de genul care i-a fost atribuit la nastere.

Aceasta afectiune este susceptibila sa afecteze persoanele care nu se conformeaza sexului si persoanele transgender.

Simptomele disforiei de gen

Diferente distincte intre trasaturile de gen primare/secundare si identitatea sexuala interioara
O dorinta intensa de a va elibera de trasaturile de gen primare/secundare
O dorinta intensa de a fi abordat si tratat ca genul care nu este cel atribuit
O dorinta intensa de a fi tratat ca celalalt gen sau un gen alternativ diferit de genul atribuit

Optiuni de tratament pentru disforia de gen

Un tratament adecvat poate permite persoanelor cu disforie de gen sa isi inteleaga identitatea sexuala si sa recunoasca sexul in care se simt bine. Cu toate acestea, deoarece nu exista doua persoane la fel, planurile lor de tratament sunt susceptibile de a varia. Unele dintre cele mai comune optiuni de tratament includ urmatoarele:

Terapia hormonala
Terapie comportamentala
Interventie chirurgicala

Tulburari de anxietate

Anxietatea si aprehensiunile sunt raspunsuri normale la anumite situatii nedorite. Cu toate acestea, atunci cand anxietatea ocazionala devine consistenta si coplesitoare, care afecteaza calitatea vietii dumneavoastra, nu mai este o emotie normala, ci o boala psihica.

Exista diferite tipuri de tulburari de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizata, atacurile de panica, tulburarea de anxietate sociala, fobiile, mutismul selectiv si tulburarea de anxietate de separare, printre altele.

Simptomele tulburarilor de anxietate

Un sentiment constant de disconfort, frica si panica
Dificultati in a dormi
Gura uscata
Dificultati de respiratie si palpitatii ale inimii
Incapacitatea de a va mentine calmul
Greata
Ameteli
Gandire exagerata
Imposibilitatea de a se concentra

Optiuni de tratament pentru tulburarile de anxietate

În functie de afectiunea dumneavoastra, medicul dumneavoastra va poate recomanda urmatoarele optiuni de tratament:

Medicamente, inclusiv antidepresive, benzodiazepine, bupropion, beta-blocante, antipsihotice
Psihoterapie pentru a va ajuta sa va intelegeti si sa va gestionati simptomele

Dizabilitate intelectuala

Dizabilitatea intelectuala este un tip de afectiune mentala. O persoana cu aceasta afectiune poate avea probleme legate de urmatoarele aspecte:

Functionarea intelectuala: Implica probleme legate de capacitatea de invatare, de judecata si de rezolvare a problemelor
Functionarea adaptiva: Implica activitati legate de viata de zi cu zi, cum ar fi mancatul si comunicarea

Simptomele dizabilitatii intelectuale

Probleme cu amintirea lucrurilor
Probleme de comportament
Probleme cu vorbirea
Probleme cu invatarea unor lucruri precum hranirea si imbracarea
Lipsa gandirii logice
Probleme in timp ce vorbeste

Optiuni de tratament pentru dizabilitatea intelectuala

Desi este o problema care dureaza toata viata, interventia timpurie este cea mai probabila pentru a ajuta la imbunatatirea simptomelor. Unele dintre cele mai comune optiuni de tratament includ urmatoarele:

Interventie medicala timpurie, in special la copii
Educatie speciala
Servicii de tranzitie
Îngrijire de respiro
Programe de ingrijire de zi
Formare profesionala
Medicamente
Spitalizare, daca este necesar

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afectiune neurologica in care creierul se micsoreaza, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale. Este o boala progresiva. Și este unul dintre cele mai frecvente motive care stau la baza dementei (o afectiune care limiteaza treptat capacitatea unei persoane de a functiona independent.

Simptomele bolii Alzheimer

Probleme atat cu memoria pe termen lung, cat si cu cea pe termen scurt
Modificari de comportament si de personalitate
Manifestarea unui comportament pasiv, cum ar fi dormitul mai mult decat este necesar
Probleme cu intelegerea limbajului
Confuzie
Incapacitatea de a invata lucruri noi
Dificultate in recunoasterea formelor si dimensiunilor

Tratamentul pentru boala Alzheimer

Medicamente

Medicamentele pentru tratarea bolii Alzheimer va pot ajuta la imbunatatirea simptomelor si a memoriei. Unele medicamente utilizate in mod obisnuit pentru tratarea bolii Alzheimer includ urmatoarele:

Inhibitori de colinesteraza
Memantina (Namenda)

Mediu de sustinere si siguranta

Proiectarea unui mediu sigur, securizat si de sustinere pentru ca persoana cu Alzheimer sa poata duce o viata usoara si de calitate, cum ar fi pastrarea medicamentelor si a altor obiecte esentiale la locul lor si instalarea unor balustrade puternice pe scari.

Tulburarea de acaparare

Tulburarea de tezaurizare este un tip de afectiune mintala in care o persoana este excesiv de posesiva in ceea ce priveste pastrarea obiectelor pe care alte persoane le vor considera probabil inutile. Acestia tind sa salveze posibil orice obiect care creeaza dezordine in jurul casei lor si chiar in spatiile de lucru. Uneori, dezordinea poate, de asemenea, face dificila deplasarea in casa.

Simptomele tulburarii de tezaurizare

Probleme cu aruncarea posesiunilor, indiferent de valoarea lor
Simtirea unei nevoi puternice de a salva toate obiectele
Suparare la simplul gand de a le arunca sau de a le da deoparte
Crearea unei dezordini cu toata dezordinea incat nu mai exista spatiu liber

Optiuni de tratament pentru tulburarea de tezaurizare

Cu un tratament adecvat, persoanele care sufera de tulburarea de tezaurizare isi pot controla obiceiul de a se agata de lucruri. Optiunile de tratament pentru aceasta afectiune includ:

Terapia cognitiv-comportamentala (CBT)
Medicamente

Sanatatea dvs. mintala implica bunastarea dvs. psihologica, fizica si generala. Aceasta poate afecta diverse aspecte ale vietii dumneavoastra, inclusiv –

Cum ganditi?
Cum percepeti lucrurile?
Cum va simtiti in legatura cu acestea?
Cum actionati intr-o anumita situatie?

Prin urmare, trebuie sa va asigurati ca aveti grija si de sanatatea dumneavoastra mentala. Nu va rusinati si nu va simtiti jenat. Ori de cate ori simtiti ca ar putea exista o problema, solicitati ajutor medical.

Întrebari frecvente (FAQ)

Care sunt tipurile de boli psihice?

Tipurile de boli mintale includ depresia, tulburarile de anxietate, tulburarea bipolara, schizofrenia, tulburarile de alimentatie, tulburarile de personalitate si tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).

Care sunt simptomele bolilor mintale?

Simptomele bolilor mintale pot varia de la o persoana la alta, dar, in general, includ modificari ale dispozitiei, gandirii, comportamentului si functionarii sociale. Simptomele comune includ sentimente de tristete, anxietate, iritabilitate, neliniste, pierderea interesului pentru activitatile zilnice, dificultati de concentrare, modificari ale somnului si ale apetitului, sentimente de inutilitate sau de vinovatie si ganduri de moarte sau sinucidere.

Cum se trateaza bolile mintale?

Tratamentul pentru bolile mintale implica, de obicei, o combinatie de psihoterapie, medicatie si modificari ale stilului de viata. Planurile de tratament sunt adaptate pentru a satisface nevoile individului si pot include terapie cognitiv-comportamentala, terapie interpersonala, grupuri de sprijin si tehnici de reducere a stresului. În unele cazuri, poate fi necesara spitalizarea pentru a asigura siguranta si pentru a oferi un tratament intensiv.

Ce pot face pentru a-mi gestiona sanatatea mintala?

Printre modalitatile de gestionare a sanatatii mintale se numara practicarea regulata de exercitii fizice, o dieta echilibrata, evitarea drogurilor si a alcoolului, dormitul suficient.

Cum se poate obtine ajutor?

Daca sunteti o persoana care cauta ajutor profesional sau cunoasteti pe cineva care trebuie sa caute ajutor, contactati un medic, familia, prietenii sau orice persoana de incredere. Este recomandabil sa va adresati medicului dumneavoastra de familie ca prim pas. În functie de situatie, persoana ar putea fi indrumata catre un practician in domeniul sanatatii mintale. Un astfel de expert medical ar lucra cu individul pentru a gasi planul de tratament potrivit. Tratamentul poate include medicamente, ingrijire non-medicamentoasa si terapii, sau o combinatie a tuturor acestora.

Cum puteti ajuta o persoana cu o afectiune mentala?

Va rugam sa tratati persoana respectiva asa cum ati trata un membru al familiei sau un prieten atunci cand este bolnav. Se recomanda ca oamenii sa ofere o ureche rabdatoare si ascultatoare. Puteti oferi ajutor sau sprijin daca este necesar. Puteti da o mana de ajutor cautand optiunile de tratament potrivite.

O persoana care sufera de depresie poate fi iritata mai mult decat de obicei si poate intelege gresit oamenii sau se poate simti neinteleasa. În astfel de situatii, este benefic sa sprijiniti aceste persoane si sa le oferiti reasigurare si ingrijire.

În timp ce ii ajutati pe ceilalti care au nevoie, va rugam sa nu treceti cu vederea nevoile dumneavoastra. A avea grija de altcineva poate pune la grea incercare propria bunastare, dar pentru a-i ajuta pe ceilalti, trebuie sa va pastrati sanatatea. Ar trebui sa aveti grija de voi insiva. Consumati alimente nutritive la intervale regulate, faceti activitati fizice si exercitii fizice si vorbiti cu cineva pentru a va limpezi mintea.

Ce trebuie facut in caz de urgenta?

Daca cunoasteti pe cineva care se gandeste sa incerce sa se sinucida sau are ganduri suicidare, va rugam sa contactati liniile de asistenta telefonica abilitate sa se ocupe de astfel de situatii. Luati legatura cu cel mai apropiat membru al familiei sau cu prietenii sai. În cazul in care aveti astfel de ganduri, este foarte recomandat sa solicitati ajutor medical si sa primiti sprijinul potrivit. Viata este pretioasa.

Citeste si aceste articole:

Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. În acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.

VEZI ȘI:

Administrarea corecta a medicamentelor. „inainte de masa”, „in timpul meselor” sau dupa masa – ce inseamna asta?