Poate ati auzit de termenul de adaptogen, ati cautat informatii, ati gasit explicatii clare sau care nu v-au lamurit deloc. Poate nu ati inteles ce exact sunt acesti adaptogeni , daca trebuie sa consumam asa ceva, daca aveti nevoie sau nu, in ce mod trebuie facuta suplimentarea cu adaptogeni, cand si cat timp.

Ce sunt adaptogenii si cum ne ajuta la gestionarea stresului — Plante adaptogene

Sa intelegem intai adaptarea si stresul

Termenul de adaptogen vine de la adaptare, in biologie aceasta insemnand un mecanism biologic prin care organismele se adapteaza la medii noi sau la schimbari in mediul in care traiesc. În organismul uman adaptarea reprezinta rezistenta la stres, fie el psihologic sau fizic, adica cat de bine reactionam, cat de repede ne revenim dupa un eveniment cauzator de stres. Adaptarea este capacitatea organismului de a reveni la homeostazie, adica la o stare de echilibru intre toate sistemele corpului necesare pentru ca organismul sa functioneze corect (starea in care exista o tensiune arteriala ideala, temperatura, nivel de glucoza in sange etc).

Acum sa vedem ce reprezinta stresul din punctul de vedere al corpului uman. Ne gandim tot timpul la stres din punct de vedere psihologic, dar biologic stresul poate fi definit ca orice lucru din lumea exterioara care perturba echilibrul homeostatic. Sa vedem niste exemple:

Mancam o bucatica de ciocolata sau bem un suc de portocale: alerta! Organismul detecteaza nivel crescut de glucoza in sange. Nu mai avem echilibru homeostatic. Și atunci pancreasul secreta insulina, aceasta aduna moleculele de glucoza din sange, le trimite la celule, dupa care totul se calmeaza, nivelul glicemiei revine la normal si organismul e fericit.

Cumpara din magazin:

Ne ducem la plaja si ne perpelim la soare: suna iar alarma. Poate intai organismul sesizeaza cresterea temperaturii la nivelul epidermei si activeaza sistemul de racire incorporat: transpiratia si setea. Dar ce facem cu razele UV? Pai trezim melanocitele si le punem sa secrete melanina (SPF-ul mamei natura). Melanina absoarbe radiatiile solare nocive si ne schimba culoarea pielii, ca data viitoare cand ne perpelim la soare sa fim mai protejati. Adica organismul s-a adaptat la conditiile externe, in situatia exemplificata acestea fiind temperatura ridicata si razele UV.

VEZI ȘI:

Muzica poate ajuta persoanele cu Alzheimer

Daca mancam toata ziua ciocolata sau stam la soare excesiv, nu ii mai dam suficient timp organismului sa se adapteze. Iar asta reprezinta o forma de stres cronic care are efecte negative: putem dobandi diabet sau vom arata ca niste smochine uscate.

Tot stres biologic reprezinta si: activitatea fizica, activitatea intelectuala, vorbitul, cititul, mancatul, privitul, aproape tot ce facem este o forma de stres. Stresul nu este bun sau rau, doar este. Importante sunt durata si intensitatea lui, de aici putem sa vorbim despre efecte pozitive sau negative. Caci o lovitura puternica la cap tot stres e, dar e posibil sa nu ne mai revenim. Iar un dus rece este tot un stres, dar are efecte benefice.

Acum ca ati inteles cam ce e cu stresul asta, haideti sa vorbim despre stres din punct de vedere psihologic, neurologic si hormonal. În general acesta este stresul despre care auzim in jurul nostru, acesta este stresul pe care doctorii ne spun sa-l evitam. Acesta este stresul de care ne plangem prietenilor sau care nu ne lasa sa dormim noaptea. Stresul declansat de emotii, ganduri si amintiri neplacute. Și tot acesta este stresul la care ne referim cand vorbim despre adaptogeni.

“Lasa-ma in pace, sunt stresat!”

Cumpara din magazin:

Imaginati-va ca ati plecat la o drumetie prin padure. Umbland dupa niste ciuperci v-ati aventurat cam departe de poteca batatorita. Într-un luminis va privesc doi ochi sticlosi si niste colti: e un porc mistret. În secunda urmatoare ati uitat de ciuperci, de numele padurii in care va aflati si ce zi a saptamanii e. Se activeaza sistemul nervos simpatic si apare reactia ” lupta sau fugi”: glandele suprarenale secreta adrenalina si glucocorticoizi, creste tensiunea si pulsul, pupilele se dilata, ficatul trimite glucoza catre muschi si creier, creste ritmul respirator, intregul organism se pregateste pentru o reactie imediata la pericolul iminent. Ceea ce e bine, caci porcul mistret nu va fi impresionat daca ii cantam o serenada. Ori ne luam la lupta cu el, ori fugim, probabil a doua varianta. Întalnirea cu domnul Mistret reprezinta un eveniment stresant….pe termen scurt.

VEZI ȘI:

Protejează-ți unghiile de ciuperca – un ghid practic pentru prevenție și tratament eficient

Acum sa facem alt exercitiu de imaginatie. Va treziti dimineata un pic cam obositi pentru ca iar v-ati culcat tarziu. Copilul nu vrea sa mearga azi la scoala pentru ca ii spuneti sa-si puna cizmele, dar el vrea sa mearga in sandale si afara sunt -10 grade. Duceti copilul la scoala si continuati spre serviciu. Aveti de mers 2 km pe care ii faceti in 45 de minute din cauza traficului. În drum spre serviciu va aruncati un ochi peste stiri: 3 accidente, 5 violuri, maine vin rusii, se prabuseste economia si probabil in curand vine si sfarsitul lumii. La serviciu va asteapta o sedinta, trei intalniri si un sef nervos. Continuati cum doriti. Și asta se intampla zilnic sau cel putin in mod regulat. Acesta este stresul….pe termen lung.

Și unde e problema? Raspunsul se afla in reactia organismului care este identica cu cea avuta la intalnirea cu mistretul. Doar ca acum avem tensiune marita pe termen lung, ceea ce duce la hipertensiune cronica; muschii se mentin tensionati si avem migrene , dureri cervicale sau lombare; pe partea sistemului endocrin avem o activare a axei hipotalamus-glanda pituitara- glandele suprarenale, care duce la productia marita de glucocorticoizi, printre care cortizolul sau “hormonul stresului”; pe fondul productiei de cortizol si adrenalina creste frecventa cardiaca si inima are contractii mai puternice. Și putem continua. Stresul cronic face ravagii in organismul nostru. O cascada de evenimente declansate de un sistem de raspuns integrat de natura in organismul nostru pentru a ne asigura supravietuirea. Doar ca pe termen lung ne imbolnaveste si ne scurteaza viata.

VEZI ȘI:

Prevenirea balonarii dupa ce mananci. 21 Sfaturi dovedite

Și aici intervin adaptogenii…

Ce sunt adaptogenii ?

Nu exista o definitie stricta a termenului de adaptogen. Este general acceptat ca adaptogenii definesc o substanta care poate fi sub forma de aliment, supliment natural sau medicament de sinteza care ajuta corpul sa se adapteze la stres, normalizand functiile organismului, adica sa se pastreze homeostazia.

Termenul adaptogen a fost inventat in anii 1940 de catre Nicolai V. Lazarev, om de stiinta, medic si farmacolog sovietic. Acesta studia rezistenta organismului la stres si a facilitat introducerea in practica medicala a ginsengului siberian.

Un adaptogen nu trebuie sa aiba o singura proprietate, ci o intreaga gama de actiuni si trebuie sa imbunatateasca in cascada activitatea intregului corp.

Un adaptogen trebuie sa indeplineasca niste criterii ¹ :

substanta nu trebuie sa fie toxica;
trebuie sa influenteze mai multe organe si sisteme ale corpului si sa actioneze prin cresterea rezistentei organismului la un spectru larg de factori biologici, chimici si fizici adversi;
sa ajute la mentinerea homeostaziei avand un efect de normalizare asupra diferitelor sisteme de organe

Plante adaptogene

Din cele mai vechi timpuri, s-au pastrat dovezi scrise ale utilizarii pe scara larga a diferitelor combinatii de plante in medicina traditionala chineza si Ayurveda. Studiul modern al retetelor orientale a aratat ca aproape jumatate din aceste plante sunt adaptogene.

Proprietatile plantelor adaptogene:

incetinesc imbatranirea;
sustin homeostazia corpului;
cresc rezistenta la stresul fizic si emotional;
sustin glandele suprarenale;
reduc impactul efectelor secundare ale toxinelor;
protejeaza celule de stresul oxidativ;
asista la restabilirea echilibrului hormonilor endocrini;
ofera sustinere functiilor metabolice;
regleaza nivelul glicemiei
sustin productia de energie la nivel celular

Plante adaptogene din Ayurveda

Ashwagandha (Withania somnifera)- aceasta planta este foarte studiata de stiinta moderna si exista si extracte patentate care concentreaza intr-o cantitate mica de substanta toate beneficiile plantei;²
Amla / Coacaz indian (Phyllanthus emblica) – este una dintre cele mai importante plante din medicina ayurvedica. Studiile preclinice au aratat ca Amla poseda proprietati antipiretice, analgezice, antitusive, adaptagene, cardioprotectoare, gastroprotectoare, hepatoprotectoare, nefroprotectoare, neuroprotectoareantianemice, vindecarea ranilor si altele. ³
Tulsi / Busuioc sfant– (Ocimum tenuiflorum)- folosit de mii de ani pentru a sustine o minte, trup si spirit sanatos. Mai este numit si planta pentru toate problemele. Tulsi combate stresul fizic, chimic, metabolic si psihologic printr-o combinatie unica de actiuni farmacologice. ⁴
Bacopa monnieri / Brahmi – Bacopa este o planta folosita pentru tratarea afectiunilor de memorie si ale creierului de mii de ani- o planta considerata atat de benefica pentru minte incat a fost un pilon al medicinei traditionale ayurvedice. ⁵
Gotu kola (Centella asiatica) – este folosita in mod traditional ca supliment pentru imbunatatirea cognitiva, dar are beneficii suplimentare pentru sanatatea cardiovasculara (in special insuficienta venoasa cronica), regenerarea pielii si vindecarea ranilor, anxietate si reumatism. ⁶
Guduchi (Tinospora cordifolia) – este o planta folosita in Ayurveda pentru a spori vitalitatea. A fost studiata pentru o varietate de efecte asupra sanatatii cum ar fi diabetul zaharat, metabolismul glucozei, inflamatie, sprijinul sistemului imunitar si al sistemului neurologic.⁷
Moringa (Moringa oleifera) – este foarte bogata in antioxidanti si compusi bioactivi. Este folosita ca potential antioxidant, antiinflamator, antidiabetic, anticancerigen si agent antimicrobian. ⁸ Studiile au relevat ca prezinta proprietati adaptogene semnificative. ⁹ ¹⁰
Shatavari (Asparagus Racemosus) – s-a demonstrat ca ajuta organismul sa gestioneze atat factorii de stres fizic, cat si psihic. Un adaptogen puternic, shatavari actioneaza prin neutralizarea raspunsului la stres si recapatarea echilibrului fiziologic.¹¹
Mucuna (Mucuna pruriens) – este un tonic nutritiv si adaptogen folosit in mod obisnuit pentru a hrani sistemul nervos . Se mai numeste si ” fasolea dopamina” deoarece contine molecula L- DOPA, un precursor al neurotransmitatorilor dopamina si adrenalina. ¹² Se crede ca are valoare terapeutica, in special in reducerea stresului psihologic. ¹³

Plante adaptogene din medicina traditionala chineza

Panax ginseng ( ginseng asiatic) – principalele componente active din panax ginseng sunt ginsenozidele, care s-au dovedit a avea o varietate de efecte benefice, inclusiv efecte antiinflamatorii, antioxidante si anticancerigene. Rezultatele studiilor de cercetare clinica au demonstrat ca Panax ginseng poate imbunatati functiile psihologice, functia imunitar si conditiile asociate cu diabetul. ¹⁴
Rhodiola (Rhodiola rosea) – principalele beneficii ale rhodiolei sunt asociate cu proprietatile adaptogene care includ reducerea stresului si oboselii, precum si cresterea performantei mentale, in special in conditii stresante ¹⁵
Astragalus (Astragalus membranaceus) – astragalus este folosit in medicina traditionala chineza pentru multe afectiuni, inclusiv infectii ale cailor respiratorii superioare, rinita alergica, astm, oboseala cronica si boli cronice ale rinichilor. Utilizarea topica este folosita pentru imbunatatirea fluxului sanguin si accelerarea vindecarii ranilor. ¹⁶
Ginseng siberian (Eleutherococcus senticosus) – este folosit in mod traditional pentru prevenirea bolilor de inima, ameliorarea anxietatii, ameliorarea depresiei si remedierea sindromului de ” burn out”. ¹⁷
Schizandra (Schisandra chinensis) – este folosita in medicina traditionala chineza pentru a trata afectiunile hepatice , probleme stomacale si ca tonic pentru imbunatatirea vitalitatii. Mai este folosita pentru combaterea oboselii si problemelor cu somnul. ¹⁸
Jiaogulan (Gynostemma pentaphyllum) – este utilizat pentru hipercolesterolemie, hipertensiune si imbunatatirea functiei cardiace. De asemenea, este folosit pentru intarirea sistemului imunitar, imbunatatirea memoriei si prevenirea caderii parului. ¹⁹
Reishi (Ganoderma lucidum) – este un puternic regulator al sistemului imunitar, agent anticancerigen si seducator de stres. Are efecte antioxidante, combate rezistenta la insulina, reduce riscul de cancer de prostata si poate ajuta la tratarea unor varietati de afectiuni asociate cu sindromul metabolic ²⁰

Avem nevoie de adaptogeni ?

Daca stresul nu reprezinta o problema in viata dumneavoastra, nu aveti probleme cu somnul si in general va bucurati de o stare de sanatate buna, nu aveti nevoie de adaptogeni. De asemenea copiii si adolescentii nu trebuie sa consume adaptogeni datorita potentialului efect hormonal pe care il pot avea.

În acelasi timp, asta nu inseamna ca nu ii puteti consuma ocazional. Poate stiti ca va urma o saptamana sau luna stresanta si vreti sa fiti pregatiti.

În alegerea adaptogenului potrivit pentru dumneavoastra trebuie sa tineti cont de nevoile pe care le aveti. Daca doriti ceva pentru gestionarea stresului si care sa va ajute la somn, alegerea va fi diferita de situatia in care doriti ceva care sa va ajute la concentrare.

Cand trebuie sa luam adaptogeni?

Unii adaptogeni sunt energizanti, iar altii calmanti. De aceea trebuie sa tinem cont de proprietatile lor pentru a alege momentul potrivit al zilei, caci nu dorim energie inainte de culcare.

În general adaptogenii nu se iau pe termen lung, adica suplimentarea trebuie intrerupta periodic deoarece nu dorim ca organismul sa dezvolte rezistenta la substantele active continute de respectivul adaptogen. Asta inseamna ca se pot consuma de 3-4 ori pe saptamana sau timp de o luna – o luna si jumatate consecutiv, urmata de minimum 2 saptamani de pauza.

O alta idee ar putea fi alternarea adaptogenilor, astfel incat impactul lor pozitiv asupra organismului sa poata fi continuu. De exemplu daca doriti relaxare si eliberare de stres puteti alterna intre Ashwagandha si Tulsi. Daca scopul dumneavoastra este concentrarea si productivitatea, puteti alterna Rhodiola si Ginsengul siberian. Alegerea este a dumneavoastra.

Concluzii

Nimeni nu pune la indoiala ca stresul va poate afecta bunastarea mentala si fizica. Unii factori de stres zilnic cum ar fi privarea de somn, expunerea la toxine si programul aglomerat pot avea un impact negativ asupra sanatatii dumneavoastra. Adaptogenii va ofera o solutie naturala pentru a sustine raspunsul organismului la factorii de stres zilnic.

VEZI ȘI:

Remedii cu ceapă roșie pentru tratarea viermilor intestinali