Aflati care sunt principalele simptome ale fibrilatiei atriale si cum este diagnosticata si tratata.
Fibrilatia atriala (FA) este o tulburare a ritmului cardiac care poate cauza o varietate de simptome si un risc substantial de accident vascular cerebral. Aflati despre simptomele si cauzele sale, precum si despre cum sa o preveniti.
Ce este fibrilatia atriala
Fibrilatia atriala (fibrilatie atriala) este un ritm cardiac neregulat si adesea foarte rapid (aritmie) care poate duce la formarea de cheaguri de sange in inima. Fibrilatia atriala a creste riscul de accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca si alte complicatii legate de inima.
În timpul fibrilatiei atriale, camerele superioare ale inimii (atriile) bat haotic si neregulat – nesincronizate cu camerele inferioare (ventriculii) ale inimii. Pentru multi oameni, este posibil ca fibrilatia atriala sa nu prezinte niciun simptom. Cu toate acestea, fibrilatia acuta poate provoca batai rapide si puternice ale inimii (palpitatii), dificultati de respiratie sau slabiciune.
Episoadele de fibrilatie atriala pot aparea si disparea sau pot fi persistente. Desi fibrilatia atriala in sine nu pune de obicei viata in pericol, este o afectiune grava care necesita un tratament adecvat pentru a preveni accidentul vascular cerebral.
Tratamentul pentru fibrilatia atriala poate include medicamente, terapie pentru resetarea ritmului cardiac si proceduri cu cateter pentru a bloca semnalele cardiace defectuoase.
O persoana care sufera de fibrilatie atriala poate avea si o problema de ritm cardiac conexa, numita flutter atrial. Desi flutterul atrial este o aritmie diferita, tratamentul este destul de asemanator cu cel al fibrilatiei atriale.
Simptomele fibrilatiei atriale
Unele persoane cu fibrilatie atriala (fibrilatie atriala) nu observa niciun simptom. Cei care au simptome de fibrilatie atriala pot avea semne si simptome precum:
Fibrilatia atriala poate fi:
- Ocazionala (fibrilatie atriala paroxistica). Simptomele A-fib vin si dispar, de obicei dureaza de la cateva minute la ore. Uneori, simptomele apar timp de o saptamana si episoadele pot aparea in mod repetat. Simptomele pot disparea de la sine. Unii oameni cu A-fib ocazional au nevoie de tratament.
- Persistenta. Cu acest tip de fibrilatie atriala, ritmul cardiac nu revine la normal de unul singur. Daca o persoana are simptome de A-fib, cardioversia sau tratamentul cu medicamente pot fi utilizate pentru a restabili si mentine un ritm cardiac normal.
- Persistenta de lunga durata. Acest tip de fibrilatie atriala este continua si dureaza mai mult de 12 luni.
- Permanenta. În acest tip de fibrilatie atriala, ritmul neregulat al inimii nu poate fi restabilit. Sunt necesare medicamente pentru a controla ritmul cardiac si pentru a preveni formarea cheagurilor de sange.
Cand sa vezi un medic
Daca aveti semne sau simptome de fibrilatie atriala, faceti o programare la medicul dumneavoastra.
Daca aveti dureri in piept, solicitati imediat ajutor medical. Durerea toracica ar putea insemna ca suferiti un atac de cord.
Cauzele fibrilatiei atriale
Pentru a intelege cauzele A-fib, poate fi util sa stiti cum bate de obicei inima.
Inima tipica are patru camere – doua camere superioare (atrii) si doua camere inferioare (ventricule). În interiorul camerei superioare drepte a inimii (atriul drept) se afla un grup de celule numit nodul sinusal. Nodul sinusal este stimulatorul cardiac natural al inimii. Acesta produce semnalul care declanseaza fiecare bataie a inimii.
Într-un ritm cardiac normal:
- Semnalul calatoreste de la nodul sinusal prin cele doua camere superioare ale inimii (atrii).
- Semnalul trece printr-o cale intre camerele superioare si inferioare numita nodul atrioventricular (AV).
- Miscarea semnalului face ca inima sa se stranga (se contracta), trimitand sange catre inima si corp.
În cazul fibrilatiei atriale, semnalele din camerele superioare ale inimii sunt haotice. Ca urmare, camerele superioare se agita (tremura). Nodul AV este apoi bombardat cu semnale care incearca sa ajunga la camerele inferioare ale inimii (ventriculele). Acest lucru determina un ritm cardiac rapid si neregulat.
Frecventa cardiaca in fibrilatia atriala poate varia intre 100 si 175 de batai pe minut. Intervalul normal pentru un ritm cardiac este de 60 pana la 100 de batai pe minut.
Problemele legate de structura inimii sunt cea mai frecventa cauza a fibrilatiei atriale. Cauzele posibile ale fibrilatiei atriale includ:
- Boala arteriala coronariana
- Infarct
- Defect cardiac cu care te-ai nascut (defect cardiac congenital)
- Probleme ale valvelor cardiace
- Tensiune arteriala crescuta
- Boli pulmonare
- Stresul fizic din cauza interventiilor chirurgicale, pneumoniei sau a altor boli
- Operatie anterioara pe inima
- Problema cu stimulatorul cardiac natural al inimii (sindromul sinusului bolnav)
- Apnee de somn
- Boala tiroidiana, cum ar fi o tiroida hiperactiva (hipertiroidism) si alte dezechilibre metabolice
- Utilizarea de stimulente, inclusiv anumite medicamente, cofeina, tutun si alcool
- Infectii virale
Unii oameni care au fibrilatie atriala nu au probleme sau leziuni cardiace cunoscute.
Factori de risc
Lucrurile care pot creste riscul de fibrilatie atriala (A-fib) includ:
- Varsta. Cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat este mai mare riscul de a dezvolta fibrilatie atriala.
- Boala de inima. Oricine are boli de inima – cum ar fi probleme ale valvelor cardiace, boli cardiace congenitale, insuficienta cardiaca congestiva, boala coronariana sau antecedente de infarct miocardic sau interventii chirurgicale pe inima – prezinta un risc crescut de fibrilatie atriala.
- Tensiune arteriala crescuta. Tensiunea arteriala crescuta, mai ales daca nu este bine controlata cu modificari ale stilului de viata sau medicamente, poate creste riscul de fibrilatie atriala.
- Boala tiroidiana. La unii oameni, problemele tiroidiene pot declansa probleme de ritm cardiac (aritmii), inclusiv fibrilatia atriala.
- Alte afectiuni cronice de sanatate. Persoanele cu anumite afectiuni cronice precum diabetul, sindromul metabolic, bolile cronice de rinichi, bolile pulmonare sau apneea in somn au un risc crescut de fibrilatie atriala.
- Consumul de alcool. Pentru unii oameni, consumul de alcool poate declansa un episod de fibrilatie atriala. Consumul excesiv de alcool creste si mai mult riscul.
- Obezitatea. Persoanele care sufera de obezitate prezinta un risc mai mare de a dezvolta fibrilatie atriala.
- Istorie de familie. Un risc crescut de fibrilatie atriala apare in unele familii.
Complicatii
Cheagurile de sange sunt o complicatie periculoasa a fibrilatiei atriale care poate duce la accident vascular cerebral.
În cazul fibrilatiei atriale, ritmul haotic al inimii poate face ca sangele sa se adune in camerele superioare ale inimii (atrii) si sa formeze cheaguri. Daca un cheag de sange din camera superioara stanga (atriul stang) se desprinde din zona inimii, acesta poate ajunge la creier si poate provoca un accident vascular cerebral.
Riscul de accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei atriale creste odata cu inaintarea in varsta. Alte afectiuni de sanatate pot creste, de asemenea, riscul de accident vascular cerebral din cauza fibrilatiei aripale, inclusiv:
Diluantii de sange sunt de obicei prescrisi pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele cu fibrilatie atriala.
Ce sa mananci daca ai fibrilatie atriala
Efectuarea unor schimbari sanatoase in dieta va poate ajuta sa va imbunatatiti sanatatea inimii si sa duceti un stil de viata sanatos daca aveti o afectiune cardiaca precum fibrilatia atriala, o tulburare comuna a ritmului cardiac.
Încercati sa aveti o dieta sanatoasa pentru inima, care sa includa:
În plus, medicul dumneavoastra va poate recomanda sa limitati sau sa evitati alcoolul daca aveti fibrilatie atriala, deoarece alcoolul poate cauza probleme de sanatate la unele persoane.
Surse:
- Atrial fibrillation. National Heart, Lung, and Blood Institute. Accessed July 6, 2021.
- Ferri FF. Atrial fibrillation. In: Ferri’s Clinical Advisor 2022. Elsevier; 2022.
- Atrial fibrillation. Centers for Disease Control and Prevention. Accessed July 22, 2021.
- January CT, et al. 2019 AHA/ACC/HRS focused update of the 2014 AHA/ACC/HRS guideline for the management of patients with atrial fibrillation: A report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines and the Heart Rhythm Society in collaboration with the Society of Thoracic Surgeons. Circulation. 2019; doi:10.1161/CIR.0000000000000665.
- Catheter ablation. National Heart, Lung, and Blood Institute. Accessed Jan. 21, 2021.
- High blood pressure, Afib, and your risk of stroke. American Heart Association. Accessed Aug. 2, 2021.
- Arrhythmia. National Heart, Lung, and Blood Institute. https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/arrhythmia. Accessed Aug. 2, 2021.
- Kumar K. Antiarrhythmic drugs to maintain sinus rhythm in patients with atrial fibrillation: Recommendations. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Aug. 2, 2021.
- Ganz LI. Control of ventricular rate in atrial fibrillation: Pharmacologic therapy. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Aug. 2, 2021.
- Reddy VY, et al. 5-year outcomes after left atrial appendage closure: From the PREVAIL and PROTECT AF trials. Journal of the American College of Cardiology. 2017; doi:10.1016/j.jacc.2017.10.021.
- Braswell Pickering EA. Allscripts EPSi. Mayo Clinic. July 22, 2021.
- Noseworthy PA (expert opinion). Mayo Clinic. Aug. 24, 2021.
- Guide to atrial fibrillation. Heart Rhythm Society. https://www.hrsonline.org/guide-atrial-fibrillation. Accessed July
