Acidul hialuronic (AH), favoritul ingredient al serurilor, cremelor si lotiunilor pentru ten si corp, cautat pentru beneficiile sale hidratante si de imbunatatire a volumului si conturului fetei, este fara doar si poate una dintre cele mai benefice molecule atunci cand vorbim despre pastrarea tineretii sau de ce nu, de reversare a efectelor negative ale imbatranirii.
Pe langa utilizarea sa in industria frumusetii ca filler pentru buze, riduri, pometi si alte parti ale corpului care necesita augmentare stiati ca acidul hialuronic mai este folosit ca injectabil in tratarea osteoartritei si postoperatoriu dupa interventiile oculare ?
Ce este atat de miraculos cu aceasta molecula si de ce am dori sa introducem acidul hialuronic in rutina noastra de ingrijire a pielii , precum si in alimentatia noastra, consumand alimente care contin sau stimuleaza productia de acid hialuronic sau suplimente care contin acid hialuronic.
Ce este acidul hialuronic?
Pe scurt: daca fibrele de colagen sunt ca niste caramizi din care este format corpul nostru, atunci acidul hialuronic este liantul dintre caramizi, este ca o matrice care tine totul impreuna.
Hai sa vorbim un pic despre biochimie. Acidul hialuronic este un glicozaminoglican prezent in matricea extracelulara, care se gaseste intre celule si capilarele sanguine, aceasta matrice fiind practic mediul intern al organismului, este ca un gel care le ofera celulelor confort, structura si sustinere. In acelasi timp matricea extracelulara ajuta celulele sa comunice intre ele sau sa se ataseze una de cealalta si influenteaza nenumarate functii celulare.
Și pentru ca vorbeam despre frumusete si aspectul tineresc: matricea extracelulara a pielii are ca principal component acidul hialuronic, de altfel aproximativ 50% din cantitatea de AH prezenta in corp se gaseste in piele. Astfel putem intelege prezenta lui intr-o gama atat de larga de produse si tratamente cosmetice.
Unde se produce acidul hialuronic?
Acidul hialuronic este produs in membrana plasmatica a celulelor de tip sinovial , fibroblasti si condrocite. Din nefericire, dupa varsta de aproximativ 30 de ani, pierdem cam 1% pe an din rezervele de AH, deci 10% intr-un deceniu. În plus, pielea imbatranita produce si mai putin AH decat producea in tinerete.
Ce face acidul hialuronic?
În principiu AH este o molecula hidrofila care are aceasta capacitate unica de a retine apa. El se gaseste in concentratie mare in piele, articulatii, ochi si alte tesuturi unde are rol de hidratare, ajuta la mentinerea colagenului, ofera elasticitate si flexibilitate.
Beneficii ale suplimentarii cu acid hialuronic (oral si topic)
1. AH reduce aspectul ridurilor si ofera suplete pielii
Acidul hialuronic a fost studiat atat din punct de vedere al utilizarii topice cat si ca supliment alimentar. Cercetatorii au obtinut dovezi dovedite clinic cu privire la eficacitatea tratamentelor cu AH atat pentru imbunatatirea aspectului pielii, cat si ca adjuvant in tratamentul osteoartritei.
2. AH poate grabi procesul de vindecare al ranilor
În cele mai recente studii cercetatorii au descoperit ca AH ajuta ranile sa se vindece mai repede prin reglarea nivelului de inflamatie si semnaland organismului sa construiasca mai multe vase de sange in zona deteriorata.
3. AH ajuta la lubrifierea articulatiilor
Acidul hialuronic se gaseste si in articulatii, mentinand lubrifierea spatiului dintre oase. In urma studiilor facute pe adulti intre 40 si 70 de ani care sufereau de osteoartrita, s-a demonstrat ca administrarea unei doze zilnice intre 80 si 200 de mg de AH reduce semnificativ durerea.
4. Poate ajuta la calmarea refluxului gastroseofagian
Refluxul gastrosefoagian se manifesta printr-o regurgitare a continutului stomacului in gat, provocand arsuri si deteriorare a mucoasei esofagului.
Testele pe subiecti umani au dovedit ca suplimentarea cu AH si sulfat de condroitina au scazut semnificativ simptomele refluxului gastroesofagian.
5. Combate senzatia de „ ochi uscati” si reduce disconfortul ochilor
Datorita proprietatilor umectante ale AH, acesta este adesea folosit pentru a trata sindromul de ochi uscati. Cercetatorii au descoperit ca o combinatie intre picaturile de ochi care contin AH si suplimentarea orala cu AH da rezultate mai bune decat simpla aplicare a picaturilor.
În concluzie acidul hialuronic este o molecula produsa de anumite celule ale organismului
care se gaseste cu precadere in piele, ochi, ligamente si tesuturi conjunctive.
Printre beneficiile folosirii acidului hialuronic se regasesc imbunatatirea aspectului pielii imbatranite, reducerea durerilor articulare, vindecarea mai rapida a ranilor si hidratarea ochilor uscati.
Datorita capacitatii sale de a retine apa este folosit in produsele cosmetice cu aplicatie topica pentru sporirea si mentinerea hidratarii pielii.
Cum putem suplimenta cantitatea de acid hialuronic prezenta in organism?
Cum va spuneam dupa varsta de 30 de ani pierdem aproximativ 1% pe an din rezervele de acid hialuronic. În plus poluarea si expunerea excesiva la soare pot amplifica si mai mult scaderea rezervelor de acid hialuronic. Pielea incepe sa nu mai aiba fermitate, se subtiaza si devine mai uscata, se formeaza riduri si incepem sa simtim dureri articulare.
Din fericire stiinta ne-a demonstrat ca exista o cale prin care sa ne refacem rezervele de acid hialuronic sau macar sa incetinim pierderile.
1. Alimentatie
Cele mai bune resurse alimentare de acid hialuronic sunt de origine animala. Cu toate acestea exista si optiuni vegetale care pot ajuta la producerea de acid hialuronic in mod natural.
- Organe de porc, vita, pui, oaie – acestea contin o cantitate importanta de acid hialuronic si sunt in acelasi timp o sursa valoroasa de vitamine si minerale cum ar fi B-uri, fier si zinc. Carnea din organe este cea mai dens nutritiva dintre carnuri, mult mai nutritiva decat carnea obtinuta din muschi.
- Supa de oase – se obtine prin fierberea lenta a oaselor de la animale. Este o sursa foarte buna de acid hialuronic, cat si de colagen ( desi in acest caz colagenul vine sub forma de gelatina, dar corpul poate folosi aminoacizii din aceasta gelatina pentru a-si produce propriul colagen). În supa de oase sunt prezente si minerale cum ar fi calciul, zincul si potasiul care impreuna cu acidul hialuronic sustin o piele sanatoasa si supla.
- Fructe – desi fructele nu contin acid hialuronic , anumite fructe contin un flavonoid denumit naringenina care are proprietatea de a inhiba hialuronidaza, enzima care degradeaza acidul hialuronic. Citricele sunt fructele care sunt cele mai bogate in naringenina. Introduceti-le in dieta d-voastra pentru o piele neteda si articulatii sanatoase.
- Verdeturi – legumele cu frunze verzi contin cantitati ridicate de magneziu, mineral implicat in productia de acid hialuronic. De asemenea contin vitamine si antioxidanti, un exemplu fiind acidul folic care ajuta la diviziunea si proliferarea celulelor pielii si la repararea ADN-ului. Printre verdeturile demne de mentionat sunt spanacul si varza Kale.
- Legume bogate in amidon – cartoful, morcovul si cartoful dulce. Și acestea sunt bogate in magneziu, dar contin si beta-caroten , o forma a vitaminei A care ajuta la combaterea semnelor premature ale imbatranirii.
- Seminte si nuci – semintele de dovleac au cea mai mare concentratie de magneziu. Din urma vin nucile de Brazilia, caju, semintele de pin, migdalele, semintele de in si de chia. De asemenea acestea sunt bogate in grasimi sanatoase care fac pielea fericita.
- Soia – boabele de soia contin fitoestrogeni care sustin productia de acid hialuronic in organism. Tofu, edamame, tempeh si lapte de soia, iata niste modalitati delicioase de a consuma soia, ajutandu-va in acelasi timp celulele sa produca acid hialuronic.
2. Suplimente
La inceput cercetatorii se temeau ca suplimentarea orala de acid hialuronic nu va avea nici un efect din cauza enzimelor digestive care vor descompune acidul hialuronic inainte ca acesta sa ajunga in fluxul sanguin. În urma studiilor facute s-a constatat ca de fapt acidul hialuronic ingerat devine hrana pentru bacteriile din intestinul gros, care il descompun in oligozaharide de acid hialuronic, este absorbit prin peretii intestinului si este trimis catre toate tesuturile corpului, inclusiv pielea.
Vedem astfel cum prin ingestia de acid hialuronic impuscam doi iepuri dintr-un foc. Ne ajutam microbiomul intestinal oferindu-i hrana si crestem productia de acid hialuronic. Sa nu uitam ca sanatatea intestinelor, adica a microbiomului, este strans corelata cu sanatatea pielii.
Doza zilnica de acid hialuronic investigata de cercetatori a variat de la studiu la studiu, situandu-se intre 80 si 240 de mg. Cu toate acestea multe studii folosesc cantitati mai mari pentru a fi siguri ca vor avea rezultate concludente. Studiile stiintifice, in special pe subiecti umani sunt foarte scumpe si fondurile nu se obtin atat de usor, de aceea cercetatorii nu isi pot asuma riscul unui studiu inconcludent si folosesc cantitati mai mari din substanta cercetata. În general majoritatea studiilor clinice recomanda o doza situata intre 90 si 150 de mg pe zi.
3. Aplicare topica
Cand vorbim despre acidul hialuronic cu aplicare topica marimea conteaza!
- Acidul hialuronic cu masa mare (HMW) – ramane la suprafata pielii formand o pelicula hidratanta, actioneaza pentru o perioada mai scurta de timp si are efect antiinflamator;
- Acidul hialuronic cu masa medie (MMW)– se stocheaza in tesutul conjunctiv si actioneaza pe o perioada mai lunga de timp;
- Acid hialuronic cu masa mica (LMW) – se stocheaza in tesutul conjunctiv, actioneaza pe o perioada mai mare de timp si are un efect antirid de durata
- Acid hialuronic cu masa ultra-mica ( ULMW)– se stocheaza in straturile mai adanci ale pielii si are efect regenerant
Desi acidul hialuronic poate atrage si retine umiditatea, nu impiedica neaparat acea umiditate sa se evapore in timp. De aceea, este important sa maximizati beneficiile prin adaugarea unui ingredient ocluziv sau emolient in rutina d-voastra cum ar fi o crema
hidratanta sau un ulei de fata. Pentru a compensa aceasta pierdere inevitabila a umiditatii pielii, astfel minimizand uscaciunea, liniile, ridurile si alte semne ale imbatranirii este recomandat sa incorporati acid hialuronic in rutina zilnica de ingrijire a pielii.
În concluzie intern sau topic acidul hialuronic trebuie sa faca parte din programul dumneavoastra de longevitate.
- Euppayo, T., et al. (2017). Effects of hyaluronic acid combined with anti-inflammatory drugs compared with hyaluronic acid alone, in clinical trials and experiments in osteoarthritis: A systematic review and meta-analysis.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5585914/ - Gower, T. (n.d.). Hyaluronic acid injections for osteoarthritis.
https://www.arthritis.org/living-with-arthritis/treatments/medication/drug-types/other/hyaluronic-acid-injections.php - Jegasothy, S. M., et al. (2014). Efficacy of a new topical nano-hyaluronic acid in humans.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3970829/ - Kolasinski, S. L. et al. (2020). 2019 American College of Rheumatology/Arthritis Foundation guideline for the management of osteoarthritis of the hand, hip, and knee.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/art.41142 - Lee, M., et al. (2016). Hyaluronic acid dressing (Healoderm) in the treatment of diabetic foot ulcer: A prospective, randomized, placebo-controlled, single-center study [Abstract].
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/wrr.12428 - Li, W.-H., et al. (2017). Topical stabilized retinol treatment induces the expression of HAS genes and HA production in human skin in vitro and in vivo [Abstract].
https://link.springer.com/article/10.1007/s00403-017-1723-6 - Li, X., et al. (2019). Effect of the hyaluronic acid-poloxamer hydrogel on skin-wound healing: In vitro and in vivo studies.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6600631/ - Litwiniuk, M., et al. (2016). Hyaluronic acid in inflammation and tissue regeneration.
https://www.woundsresearch.com/article/hyaluronic-acid-inflammation-and-tissue-regeneration - Oe, M., et al. (2017). Oral hyaluronan relieves wrinkles: A double-blinded, placebo-controlled study over a 12-week period.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5522662/ - Papakonstantinou, E., et al. (2012). Hyaluronic acid: A key molecule in skin aging.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3583886/ - Pilkington, S. J., et al. (2015). The tricky tear trough: A review of topical cosmeceuticals for periorbital skin rejuvenation.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4587894/ - Poetschke, J., et al. (2016). Anti-wrinkle creams with hyaluronic acid: How effective are they? [Abstract].
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27221554 - Walker, K., et al. (2019). Hyaluronic acid.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482440/
Articole similare:
Cum sa-ti cresti productivitatea si sa scapi de lene
Imbratisarile sunt un medicament pentru trup si suflet. Puterea vindecatoare a atingerii- 5 Obiceiuri de Dimineata Care Te Impiedica Sa Slabesti | Greseli Frecvente
- Ritualul ceaiului: o modalitate de refugiu interioara si de conectare profunda la sine
10 Semne ale unei persoane cu sanatate mintala buna – explica un psihiatru
Vopsea de par fara amoniac, avantaje si dezavantaje. Secretul pentru un par mai sanatos si stralucitor
