Sindromul MELAS este o boala genetica cu afectarea sistemului nervos central, a tesutului muscular si a diferitelor organe. Patologia se bazeaza pe o respiratie tisulara deficitara si pe un defect in metabolismul energetic. Tabloul clinic este eterogen si include episoade acute care seamana cu un accident vascular cerebral, crize epileptice, intoleranta la efort fizic din cauza slabiciunii musculare.

Pentru diagnosticare se folosesc RMN, EEG, ENMG si alte teste. Diagnosticul final se pune atunci cand se detecteaza mutatii punctiforme in ADN-ul mitocondrial. Tratamentul consta in administrarea de medicamente metabolice si terapie simptomatica.

Ce este sindromul MELAS

Sindromul MELAS (encefalopatie mitocondriala cu acidoza lactica si episoade asemanatoare unui accident vascular cerebral) se refera la o boala cauzata de un defect genetic in ADN-ul mitocondrial. În acest sindrom, productia de energie in lantul respirator mitocondrial este afectata.

Boala a fost descrisa pentru prima data in 1984. Conform diferitelor surse, incidenta patologiei variaza de la 1:15 000 la 1:20 000. Nu exista diferente de gen. Varsta medie de aparitie este de 6-10 ani.

Cauze

Mutatiile punctiforme in ADN-ul mitocondrial sunt cauza patologiei. Pana in prezent, se cunosc aproximativ 10 gene defectuoase in care se observa manifestarea sindromului MELAS. Cele mai frecvente mutatii identificate sunt in genele care codifica ARN-ul de transport. Cea mai frecventa (80-90% din cazuri) este mutatia A3243G in gena ARN de transport al aminoacizilor leucinici MTTL1.

VEZI ȘI:

Sanatatea oaselor: ghid complet pentru o postura corecta si prevenirea afectiunilor musculo-scheletice

Din cauza acestui defect, sinteza proteinelor mitocondriale este afectata. Prezenta mutatiei nu garanteaza neaparat o manifestare fenotipica a bolii, care se datoreaza fenomenului de heteroplasmie, adica prezenta simultana a ADN-ului mitocondrial normal si mutant intr-o celula, organ sau organism. O cantitate mare de ADN defectuos creste probabilitatea de manifestare clinica a sindromului.

Cumpara din magazin:

Sindromul MELAS: encefalopatie mitocondriala, simptome, cauze, tratament

Patogeneza

Un defect determinat genetic in sinteza proteinelor mitocondriale (enzimele respiratiei tisulare) duce la intreruperea fosforilarii oxidative – ultima etapa de scindare a substraturilor biologice: acizi grasi, carbohidrati. Fosforilarea oxidativa este considerata a fi principala veriga a metabolismului energetic; ea asigura formarea unei cantitati coplesitoare de purtatori de energie – moleculele de ATP.

Esecul acestor procese apare in fiecare mitocondrie cu ADN defect. Deoarece mitocondriile sunt prezente in aproape toate celulele organismului, leziunea este de natura multisistemica. Organele si tesuturile cu cerinte energetice ridicate sunt cel mai grav afectate: sistemul nervos central si periferic, miocardul, muschii scheletici.

În muschi, deficitul de energie (hipoxie tisulara) duce la formarea excesiva de acid lactic. Deficitul de oxid nitric datorat acumularii enzimei citocrom oxidaza in muschiul neted vascular este geneza tulburarilor cerebrale acute. Deficitul de oxid nitric duce la vasoconstrictie si agregare plachetara.

Clasificare

Se disting trei forme de sindrom MELAS in functie de severitatea manifestarilor clinice:

Asimptomatic – prezenta unei mutatii genetice si a unor modificari la biopsia musculara, pe fondul absentei totale a semnelor clinice ale bolii.
Oligosimptomatic – sunt detectate componentele individuale ale sindromului: slabiciune musculara, dureri de cap etc.
Manifestant – un tablou clinic frapant cu episoade acute.

VEZI ȘI:

Genetica rezistentei la infectii: ce spun oamenii de stiinta

Simptome

Simptomele neurologice se manifesta de obicei primele, aparand la varsta de 6-15 ani. Episoadele asemanatoare unui accident vascular cerebral (accident vascular cerebral metabolic) sunt considerate cele mai tipice.

Cumpara din magazin:

Manifestarile comune sunt hemianopsia (pierderea a jumatate din campul vizual), tulburari de echilibru, de perceptie sau de reproducere a vorbirii si alterarea starii de constienta.

La jumatate dintre pacienti se observa crize epileptice tonico-clonice focale sau generalizate, cefalee de tip migrena (unilaterala, pulsatorie).

Psihoza acuta si hemipareza sunt mai putin frecvente. Alte manifestari neurologice includ dezvoltarea neuropsihica intarziata, letargie si deficite cognitive. Vederea se deterioreaza treptat din cauza atrofiei nervilor optici. O alta caracteristica specifica a sindromului MELAS este slabiciunea musculara accentuata si toleranta scazuta la efort.

Muschii durerosi sunt obisnuiti. Crampele musculare pot fi, de asemenea, cauzate de scaderea concentratiei de calciu in sange din cauza hipoparatiroidismului.

Multi pacienti se confrunta cu o deteriorare treptata a auzului (hipoacuzie neurosenzoriala) si apare diabetul zaharat. Semnele cardiologice ale bolii includ cardiomiopatii, aritmii si insuficienta cardiaca cronica.

Complicatii

Sindromul MELAS este o boala severa caracterizata printr-o gama larga de efecte adverse. Cele mai frecvente complicatii fatale sunt asociate cu encefalopatia mitocondriala. Acestea includ “accidente vasculare cerebrale metabolice” recurente si stari epileptice. O mica parte dintre pacienti vor intra in coma.

VEZI ȘI:

Insuficienta renala acuta – Simptome, cauze, tratament, dieta

Pacientii prezinta un risc crescut de tulburari de ritm care pun in pericol viata (tahicardie ventriculara, fibrilatie), stop cardiac.

Pierderea auzului neurosenzorial si atrofia optica pot duce la pierderea completa a auzului si a vederii. În cazuri izolate, apar obstructia intestinala, insuficienta renala si hepatica cronica.

Diagnostic

Pacientii cu sindrom MELAS sunt supravegheati de neurologi si pediatri. Examenul general este marcat de o statura mica, hipotonie marcata si hipotrofie musculara. Combinatia miopatiei cu tulburari neurologice acute la un pacient tanar permite suspectarea bolii. Investigatiile suplimentare pentru clarificarea diagnosticului includ:

Investigatii de laborator. Analizele biochimice ale sangelui arata niveluri ridicate de acid lactic, glucoza si hemoglobina glicozilata, precum si concentratii scazute de calciu. Analizele de sange pentru hormoni arata o scadere a hormonilor somatotropici si paratiroidieni. Proteinuria este adesea detectata in cadrul sumarului general de urina.
RMN al creierului. Leziunile cerebrale sunt vizualizate ca focare de forma neregulata, cu contururi clare si intensitate usor crescuta a semnalului RMN. Exista semne de impact volumetric asupra spatiului subarahnoidian. Calcinii din ganglionii bazali cu localizare predominanta in regiunile occipitala si parietala nu sunt neobisnuite. Scanarile RMN repetate arata fluctuatia sau disparitia focarelor.
Spectroscopia de rezonanta magnetica – Spectroscopia de rezonanta magnetica a creierului arata o scadere semnificativa a compusilor fosforici de inalta energie si o crestere a concentratiei de lactat.
EEG. electroencefalograma arata o activitate de baza intarziata, anomalii difuze ale proceselor bioelectrice ale creierului, semne de crestere a activitatii izo-unda la hiperventilatie.
ENMG. Electroneuromiografia confirma prezenta semnelor nespecifice – reducerea duratei si amplitudinii potentiale a unitatilor motorii, blocarea si deceleratia conducerii impulsului nervos.
Biopsie musculara. Cele mai tipice modificari morfologice sunt fenomenul de “fibre rosii sfasiate” (miofibrile cu un numar mare de mitocondrii alterate proliferante), scleroza perimiozala si necroza regionala. Se observa o coloratie pozitiva a citocrom oxidazei si a succinat dehidrogenazei.
Examinarea ADN. Mutatia A3243G a genei MTTL1 este cea mai frecventa mutatie detectata in limfocitele din sangele periferic.

VEZI ȘI:

Cum sa va reduceti riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral

Diagnosticul diferential al episoadelor acute se face cu accidente vasculare cerebrale ischemice, hemoragie subarahnoida si meningoencefalita infectioasa acuta.

Sindromul miopatic trebuie distins de distrofiile musculare ereditare, polimiozita. Patologia trebuie, de asemenea, sa fie diferentiata de alte boli mitocondriale.

Tratamentul sindromului MELAS

Nu exista elaborat niciun tratament radical. Toate terapiile au ca scop imbunatatirea starii pacientului si sunt doar paliative. Este necesara o dieta cu restrictie de carbohidrati. O dieta este necesara pentru a reduce nivelul de glucoza, care afecteaza in mod negativ parametrii metabolismului energetic, si pentru a corecta diabetul zaharat. Se utilizeaza urmatoarele medicamente:

Medicamente metabolice. Pentru a imbunatati fosforilarea oxidativa in mitocondrii, se prescrie un tratament energetic-tropic cuprinzator, incluzand medicamente care promoveaza transferul de electroni in lantul respirator (coenzima Q10, acid succinic), cofactori ai enzimelor de schimb de energie (riboflavina, nicotinamida), antioxidanti (acid ascorbic, tocoferol).
Precursori si donatori de oxid nitric. În timpul unui episod asemanator unui accident vascular cerebral, medicamentele care cresc nivelul de oxid nitric din sange (L-arginina, citrulina), promoveaza vasodilatatia si imbunatatesc microcirculatia s-au dovedit eficiente.
Medicamente pentru corectarea aciditatii. Medicamentele care reduc nivelul lactatilor din sange (corectorii acidozei lactice) sunt utilizate numai in perioada acuta la pacientii cu niveluri foarte ridicate de acid lactic in sange. Administrarea acestora necesita o mare precautie din cauza capacitatii lor de a avea un efect toxic asupra tesutului neuronal. Poate fi administrat bicarbonat de sodiu intravenos.
Glucocorticosteroizi. Utilizarea hormonilor corticosuprarenale (prednisolon) duce la o regresie semnificativa a simptomelor neurologice.
Remedii pentru corectarea tulburarilor hormonale. Cand apare diabetul zaharat, se recomanda medicamente pentru scaderea zaharului (metformina, glibenclamida), iar daca acestea sunt ineficiente, insulinoterapie. În cazul in care apare hipoparatiroidismul, calciul si vitamina D sunt adaugate la regimul de tratament.
Medicamente antiepileptice. Derivatii acidului valproic, utilizati pe scara larga in epileptologie, sunt strict contraindicati deoarece inhiba metabolismul energetic. Clonazepamul, lamotrigina si topiramatul sunt preferate.

VEZI ȘI:

9 Beneficii ale turmericului pentru ingrijirea pielii

În functie de tabloul clinic, se prescriu agenti cardiotropici (beta-blocante, antiaritmice, inhibitori ECA), corectori ai insuficientei hepatice (albumina si medicamente care inhiba formarea amoniacului), sedinte de hemodializa.

Utilizarea medicamentelor care inhiba functia mitocondriala (barbiturice, cloramfenicol, statine) trebuie evitata pe cat posibil, deoarece acestea agraveaza starea pacientului.

Concluzii

Sindromul MELAS este o boala progresiva severa, cu o rata mare de mortalitate. Speranta de viata la persoanele asimptomatice si oligosimptomatice nu difera de cea din populatia generala. În forma manifesta, speranta de viata este raportata intre 7 si 40 de ani de la debutul bolii.

Nu au fost elaborate metode de prevenire primara. Deoarece atacurile neurologice sunt destul de des provocate de o infectie acuta, pentru a le preveni se recomanda vaccinarea antigripala si profilaxia generala care vizeaza cresterea rezistentei organismului (exercitii fizice regulate, intarire).

Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision din partea vanzatorului si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.

VEZI ȘI:

Ulei de argan pentru ten si par. Top 12 beneficii