Un numar tot mai mare de dovezi sugereaza ca existenta unei ferestre alimentare bine definite joaca un rol important in mentinerea sanatatii. Cu toate acestea, acest lucru nu inseamna ca evitarea mancarii (“infometare”) este recomandata – deoarece caloriile nu ar trebui sa fie reduse.
Ceea ce spun oamenii de stiinta este ca este timpul sa mancam mai putin. Ceea ce vor ei sa spuna, totusi, nu este o reducere a caloriilor – ci o reconsiderare a momentului in care se mananca alimente. Un numar tot mai mare de dovezi sugereaza ca mancatul “24 de ore” poate fi rau pentru sanatate.
Un studiu publicat in 2021 a constatat ca limitarea ferestrei alimentare la o perioada de 10 ore a avut un efect pozitiv asupra parametrilor de sanatate – in comparatie cu o perioada de 12 ore si cu un aport caloric egal. In articolul de mai jos, exploram de ce se intampla acest lucru.
Fereastra alimentara – ce este?
Termenul de “fereastra de alimentatie” (literal, “fereastra de hranire” ) isi are originea in teoria postului intermitent, un regim alimentar care presupune mancatul in timpul unei perioade strict limitate a zilei. Modelul clasic este de 16 ore de post si 8 ore in care este permisa mancarea.
Primul studiu privind postul pe intervale dateaza din 2012 – iar in ultimul deceniu, au fost efectuate numeroase experimente care au confirmat o serie de beneficii pentru sanatate. In plus, recomandarile privind durata perioadelor au fost ajustate.
Este important faptul ca literatura stiintifica actuala inlocuieste din ce in ce mai mult termenul “post intermitent” cu “fereastra alimentara” – ca fiind mai neutru din punct de vedere caloric. Evident, cuvantul “post” este adesea asociat cu necesitatea de a reduce caloriile – ceea ce este eronat.
Statistici actuale
Statisticile² arata ca durata ferestrei de alimentatie pentru majoritatea oamenilor este mai mare de 12 ore – iar pentru 50% din populatie, mai mult de 15 ore. Avand in vedere cele 3-4 ore de care are nevoie organismul pentru a digera alimentele, vorbim de o digestie de aproape 24 de ore.
Oamenii de stiinta au emis o ipoteza clara potrivit careia astfel de modele alimentare ar putea fi cauza epidemiilor de obezitate si diabet – dar in prezent nu exista date definitive care sa sustina sau sa infirme aceasta opinie.
Bioritmurile si nutritia.
Functionarea metabolismului uman este caracterizata de un ciclu de 24 de ore legat de nivelul de lumina naturala. De fapt, productia multor hormoni este legata de o anumita ora – prin care organismul regleaza atat procesele metabolice, cat si consumul de alimente.
In special, in timpul orelor de zi, organismul² se afla in modul “veghe” (pancreasul produce insulina pentru a digera carbohidratii si a furniza energie muschilor) – in timp ce aceste procese sunt restrictionate in mod semnificativ in timpul orelor intunecate ale zilei.
Cum era inainte?
Probabil ca inainte de inventarea electricitatii, acum 150 de ani, oamenii mancau foarte rar noaptea si dupa-amiaza tarziu si seara – adica durata perioadei metabolice active era strict limitata de durata orelor de lumina.
In plus, cel mai probabil, mancarea era consumata periodic, pe masura ce era gasita – si nu exista acces liber la alimente bogate in calorii. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca alimentele naturale erau fundamental diferite de alimentele ultraprocesate disponibile astazi in supermarketuri.
Cum sa mananci pentru a ramane sanatos?
Inca o data, sa subliniem faptul ca accentul pus pe sintagma “beneficiile postului” se reduce, in acceptiunea celor mai multi oameni, la necesitatea de a posti – in timp ce recomandarile nu vorbesc deloc despre restrictionarea caloriilor, ci despre beneficiile de a avea un anumit orar repetabil al consumului de alimente.
Altfel spus, nu se vorbeste despre refuzul de a manca (“infometare”) – ci despre controlul asupra momentelor in care se consuma alimente (“fereastra alimentara”). Este important de mentionat ca nu este vorba despre reducerea caloriilor sau despre a se impinge pe sine intr-o stare de foame acuta.
Expertii considera³ ca mancatul la momente aleatorii este una dintre cauzele cheie ale problemelor de sanatate, cum ar fi sensibilitatea scazuta la glucoza, tensiunea arteriala ridicata, cresterea colesterolului “rau” – si, in cele din urma, cresterea in greutate.
Fereastra nutritionala – Recomandari.
Studiul din 2021¹ mentionat la inceputul acestui material a comparat modelele de alimentatie cu o fereastra alimentara de 10 ore si 12 ore – ceea ce inseamna o restrictie alimentara de 14 ore si, respectiv, 12 ore (“infometare”). In total, 78 de persoane au participat la studiu.
Dupa 8 saptamani de experiment, grupul care a aderat la fereastra alimentara de 10 ore a prezentat nu numai o scadere a greutatii corporale (minus 8,5%), ci si o scadere a valorilor glucozei la post. Continutul caloric al dietei si nivelul de activitate fizica au fost identice in raport cu grupul cu fereastra alimentara de 12 ore.
Exista un numar tot mai mare de dovezi care arata ca existenta unei perioade clar repetate de consum de alimente (“fereastra alimentara”) joaca un rol important in mentinerea sanatatii. Cu toate acestea, aceasta nu inseamna ca se recomanda evitarea alimentelor (“infometare”) – deoarece caloriile nu trebuie reduse.
Consultati un specialist pentru contraindicatii specifice.
Surse:
- Efectul alimentatiei cu restrictie de timp asupra greutatii corporale si a glucozei la post la participantii cu obezitate: rezultatele unui studiu clinic randomizat, controlat, virtual, Sursa:
- Cand se mananca: Știinta din spatele postului intermitent, sursa
- Studiul clinic constata ca mancatul intr-o fereastra de 10 ore poate ajuta la evitarea diabetului si a bolilor de inima, Sursa:
Citeste si aceste articole:
- Cum imi fac copilul sa doarma in patutul lui?
Trecerea de la adormitul in brate la somn in patut poate fi o provocare atat pentru bebelus, cat si pentru parinti. Cu toate acestea, aceasta… Citeste mai mult: Cum imi fac copilul sa doarma in patutul lui? - Cum se diagnosticheaza fibroza chistica
Fibroza chistica (FC) este o boala genetica grava care afecteaza in principal plamanii si sistemul digestiv. Diagnosticarea precoce si precisa a acestei afectiuni este esentiala… Citeste mai mult: Cum se diagnosticheaza fibroza chistica - Fibroza Chistica: O Boala Genetica ce Afecteaza Respiratia si Digestia
Fibroza chistica (FC) este o boala ereditara care afecteaza in principal sistemele respirator, digestiv si reproductiv. Aceasta afectiune genetica determina producerea unui mucus anormal de… Citeste mai mult: Fibroza Chistica: O Boala Genetica ce Afecteaza Respiratia si Digestia - Numararea carbohidratilor pentru diabetici: Ghid de control al glicemiei
Diabetul este o afectiune cronica ce apare atunci cand nivelul zaharului (glucozei) din sange este prea ridicat. Pentru persoanele cu diabet, gestionarea eficienta a aportului… Citeste mai mult: Numararea carbohidratilor pentru diabetici: Ghid de control al glicemiei - De cate proteine are nevoie un copil?
Calcularea proteinelor necesare copilului tau ar putea parea o sarcina demna de un nutritionist cu doctorat. Dar stai linistit, nu e nevoie sa-ti iei diploma… Citeste mai mult: De cate proteine are nevoie un copil?
Articolele de pe acest site au doar scop informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica vreo reteta, sfat sau dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau va vor face rau personal. Fiti precauti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!
*Toate produsele recomandate sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision de la vanzator si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.
