Daca si tu calatoresti, asa cum facem noi, atunci mancaruri apetisante precum mititei, ciorba, pasca si sarmale iti vor da si mai multe motive sa vizitezi Bucurestiul si Romania.

Bucataria romaneasca surprinde prin varietatea de gusturi din produse aparent cele mai simple si mai accesibile. Acesta a evoluat sub presiunea secolelor de traditie din diferite state si generatii. Printre acestia se numara grecii, romanii, austriecii, francezii, germanii, ucrainenii, rusii si polonezii.

Ce trebuie sa stii despre bucataria romaneasca, in ce consta si ce ar putea fi de interes pentru consumatorul modern? Meniul romanului obisnuit este un model de gust bogat, valoare nutritiva ridicata si simplitate maxima.

Bucatarie romaneasca: mancare, traditii, secrete culinare

Caracteristici generale ale bucatariei romanesti

Bucataria romaneasca se bazeaza pe ingredientele de baza care sunt comune in majoritatea tarilor lumii – legume, produse lactate, carne si peste. Cele mai populare tipuri de carne sunt carnea de porc si de pasare. Mielul este mai putin obisnuit. Atat pestii de rau, cat si cei de mare sunt la fel de populari.

Dieta include, de asemenea, melci si alte fructe de mare (mai ales raci). Pentru tratamentul termic al preparatelor din carne si peste, se foloseste gratarul.

Acesta se pune peste carbuni de lemn de esenta tare (in special lemn de catina sau de nuc). Gratarele sunt foarte asemanatoare cu barbecue si sunt comune in traditiile culinare romanesti si moldovenesti. Gratarul trebuie uns cu ulei vegetal, slanina sau grasime animala inainte de utilizare.

Cumpara din magazin:

Legumele care se gasesc in majoritatea pietelor locale sunt: vinetele, castravetii, porumbul, morcovii, fasolea verde, rosiile si sfecla. Se servesc sub forma de salata, ca garnitura la produsele din carne, peste sau ca fel de mancare separat de legume. Cea mai importanta cereala este porumbul. Se consuma in stare proaspata, se adauga la salate/primul si al doilea fel de mancare/ deserturi.

Dintre produsele lactate-lapte, predomina branza de vaci, casul si diferite tipuri de branzeturi tari. Pentru bauturile alcoolice, romanii prefera vinul, iar pentru bauturile nealcoolice, cafeaua si ceaiul traditionale. Bucataria este, de asemenea, caracterizata de o abundenta de cereale, de la prajituri cu mai multe feluri de mancare la azime.

Meniul traditional romanesc

Meniul traditional romanesc a evoluat de-a lungul secolelor. Țara in sine a fost ultimul ecou al vechiului Imperiu Roman, care a modelat nu numai situatia politica interna, ci si bucataria.

VEZI ȘI:

Salate de Anul Nou 2022: retete inedite si decoratiuni originale pentru aperitive

Romania este inzestrata cu o ecologie remarcabila – campii si platouri, munti, lacuri si tarmuri. Localnicii semanau campuri, cresteau vite, pescuiau si recoltau fructe din abundenta. Accesul la aproape toate bunurile gastronomice s-a reflectat in diversitatea bucatariei.

Cea mai mare ruta comerciala “de la Varangi la greci” trecea prin Țarile Romane. Acest lucru a oferit localnicilor o piata imensa, care le-a oferit oamenilor alimente, condimente si bauturi noi.
Cumpara din magazin:
Maca Bio Batom 250 comprimate 125 g
Puzzle lemn educativ pentru copii, dezvoltare cognitivă, Sun Baby, 4 bucăți
Măsline kalamata vidate, marinate în oțet, Bio, Stamatakos, 500g

Felurile principale de mancare romanesti

Ciorba este o supa fierbinte si groasa. Este comuna in Romania, Serbia, Turcia si Bulgaria. Numele provine din turcescul “Çorba”. O parte din lichidul din ciorba este bors. Acesta variaza de la un sfert la jumatate, in functie de reteta si de preferintele gustative ale bucatarului.

Ciorba se refera la o familie de ciorbe traditionale romanesti. Acestea pot fi preparate cu o varietate de carne si legume si sunt cunoscute pentru aroma lor acida distincta, derivata din agenti acrisori precum bors, lamaie, otet, leustean sau suc de varza.

În imaginea de mai jos este ciorba de burta sau ciorba romaneasca de burta de vita. Este un tip popular de ciorba preparata cu burta de vita, smantana, usturoi, piure de morcovi si ceapa, oua si otet. Adesea servita cu ardei iute, smantana si/sau otet, ciorba de burta este ceva ce veti gasi de obicei in orice restaurant romanesc din tara.

Marea majoritate a ciorbelor romanesti au la baza supa de legume, pui sau de vita. Alte ingrediente sunt taitei, galuste, diverse cereale, legume, orez si crutoane. Unele supe pot contine, de asemenea, un adaos de faina (un amestec de faina si grasimi vegetale sau animale).

În loc de rantasul din faina se poate folosi smantana si jumatate de ou fiert sau unt. Conopida, dovleacul, spanacul, dovleceii, mazarea, lintea si fasolea se adauga la primele feluri de legume.

Ardei umpluti

Daca va place mancarea balcanica, atunci acest prim preparat romanesc va va fi familiar. Ardei umpluti inseamna “ardei umpluti” in limba romana si se refera la versiunea locala a dolmei, un fel de mancare populara care consta in ardei scobite umplute cu carne tocata si orez.

Ardeii umpluti sunt populari in multe tari din Balcani si nu numai, cum ar fi Bosnia si Hertegovina, Serbia, Croatia, Albania, Georgia si Armenia. Ei pot fi preparati cu orice tip de legume, dar in Romania, ardei umpluti se refera in mod specific la ardei gras – mai ales galbeni, dar si rosii si kapia – umpluti cu o umplutura din carne de porc macinata, orez alb, ierburi, ceapa, usturoi si condimente.

VEZI ȘI:

Cina pentru slabit: 12 retete cu continut scazut de carbohidrati

În functie de bucatar si de regiunea din Romania, poate fi umplut cu diferite mirodenii si ierburi si cu alte ingrediente precum ciuperci, branza, morcovi si rosii. Dupa ce sunt umpluti, ardeii sunt fierti in mod traditional intr-un sos de rosii cu frunze de dafin si condimente inainte de a fi serviti cu o lingura de smantana sau iaurt.

Sarmale (Rulouri de varza romanesti)

Asemanatoare cu ardei umpluti, sarmalele sunt versiunea romaneasca a unui fel de mancare de legume umplute popular in multe tari din Balcani si nu numai, cum ar fi Serbia, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Grecia, Turcia, Ucraina si Lituania. Se refera la un subtip de dolma care consta in frunze de varza sau de vita-de-vie umplute cu o umplutura de carne tocata de porc si orez.

Ca si dolma, sarmaua poate fi preparata in moduri diferite in diferite tari. În Romania, consta, de obicei, din frunze de varza murata infasurate in jurul unei umpluturi asemanatoare dolmei, formata din carne tocata de porc, orez, ceapa si condimente. Sarmalele sunt apoi fierte la foc mic cu slanina afumata, suc de rosii si cimbru inainte de a fi servite cu paine, mamaliga (polenta romaneasca) si multa smantana.

În functie de perioada anului, sarmalele din Romania pot fi facute si cu doar ciuperci si legume. Cunoscute sub numele de sarmale de post, acestea sunt facute fara niciun fel de umplutura de carne.

Sarmalele sunt atat de populare in Romania incat sunt considerate de multi ca fiind un fel de mancare national. Este reconfortant si absolut delicios. Poate fi savurat in orice moment al anului, desi devine deosebit de popular in preajma Craciunului si a Pastelui.

Mamaliga

Ca si sarmalele, mamaliga este unul dintre cele mai importante feluri de mancare din bucataria traditionala romaneasca si este considerat de multi ca fiind un fel de mancare nationala. Asemanator cu polenta, se refera la un tip de terci traditional romanesc facut din faina de porumb fiarta, apa, sare si unt (sau ulei de floarea-soarelui).

Mamaliga este gatita in mod traditional intr-o oala de fonta cu fundul rotund, cunoscuta sub numele de ceaun sau tuci. Dupa ce se raceste si se intareste, terciul se taie in felii cu o bucata de sfoara si se serveste cu smantana, ierburi aromatice si branza proaspata romaneasca. De asemenea, poate fi zdrobita si servita intr-un bol de lapte, prajit la gratar sau la tigaie in ulei sau untura.

VEZI ȘI:

Terci cu lapte si dovleac

Mamaliga este un fel de mancare romaneasca care era gatita mai ales de tarani ca inlocuitor al painii. Astazi, este consumata in toata tara, chiar si in restaurantele de lux, si este considerata un aliment de baza in Romania.

Produse lactate

Liderul absolut al pietei de produse lactate este branza. Romanii prefera branzeturile moi, branza de vaci cu diversi aditivi si smantana. Cele mai multe sosuri – dressinguri pentru felul intai si al doilea sunt facute pe baza de ingrediente lactate – smantana sau zer. Nici laptele in sine nu este neglijat. Se bea de preferinta calda la sfarsitul mesei.

Branzeturi traditionale romanesti:

Urda. Fabricata din lapte de oaie si zer. Structura branzei este uniforma si moale, iar gustul este neutru. Principalul avantaj al urdei este durata lunga de depozitare. Produsul poate ramane in congelator timp de mai multe saptamani, fara a-si pierde gustul, consistenta sau calitatea. O branza asemanatoare este produsa in Carpati si in tarile mediteraneene, unde se numeste ricotta. Ricotta se prepara in acelasi mod ca si úrda, dar este facuta din lapte de vaca si nu din lapte de oaie.
Telemeaua. Este o branza alba cunoscuta pentru textura sa cremoasa, aroma delicata de crema si originea sa romaneasca. Produsul este obtinut din lapte de oaie sau de vaca. Gustul branzei se intensifica pe masura ce se matureaza, dobandind note speciale dulci si acrisoare. Telemea se consuma ca o gustare de sine statatoare sau se foloseste ca umplutura pentru placinte/omlete/pandive.
Cascavalul. Branza obtinuta din lapte de oaie sau de vaca. Are o suprafata neteda, fara pete sau gauri, o structura semisolida si o culoare neteda galbena ca de grau. Continutul de grasime al produsului variaza intre 25 si 32%. Cascavalil este fabricat din lapte proaspat, natural, cu aluat acru special bacterian. Perioada de maturare este de 6 luni. Cascavalul este cel mai adesea servit cu mamaliga sau prajit in pesmet si consumat ca o gustare individuala.

Legume si fructe

Romania este o tara cu un sector agricol dezvoltat. Pietele locale abunda in diferite soiuri de fructe si legume, care sunt disponibile pe tot parcursul anului. Legumele fac parte din marea majoritate a garniturilor, a supelor si a felurilor secunde.

VEZI ȘI:

Placinta cu spanac: reteta pas cu pas cu imagini

Legumele standard, cum ar fi ardeii grasi, varza, morcovii, sfecla, castravetii si rosiile, se adauga la salate, supe, garnituri murate sau inabusite.

Vinetele si ardeii sunt cel mai adesea prajiti la gratar sau folositi pentru a face caviar. Cartofii si dovleceii se umplu cu carne tocata sau peste. Un fel de mancare din una sau mai multe legume fierte se numeste zacusca.

Pe langa setul de baza de fructe si fructe de padure, romanii consuma multi dovlecei – dovleac, pepene galben sau pepene verde. Fructele se consuma crude si se folosesc pentru a face gemuri, dulceturi, produse de patiserie si deserturi.

Mancaruri din carne romanesti

Drobul de miel

Daca aveti norocul sa va aflati in Romania de Paste, atunci poate veti avea ocazia sa gustati drob de miel, un fel de mancare traditional preparat din maruntaie de miel. Este cunoscut si sub numele de “haggis de miel” si este vedeta fiecarei mese de Paste din Romania.

Ceea ce este grozav la drob de miel este faptul ca este preparat cu partile mai putin pline de farmec, dar adesea mai delicioase ale mielului (cel putin in opinia mea).

Ficatul, splina, inima, plamanii si rinichii mielului sunt fierte, tocate marunt si apoi amestecate cu ceapa verde, usturoi, paine inmuiata in lapte, patrunjel, marar si oua crude pentru a forma umplutura preparatului. În mod traditional, se prepara cu organe de miel, dar se poate face si cu ficat de pui.

Ouale fierte tari se adauga la amestec inainte ca painea sa fie invelita in cascavalul de miel (membrana grasa) si coapta in cuptor. Dupa ce este gatita, mancarea se taie in felii si se savureaza ca o chiftea.

În mod traditional, drob de miel se prepara cu cascaval, desi versiunile mai moderne se prepara frecvent cu foi de paste fainoase sau cu produse de patiserie.

Mititeii

Niciun ghid culinar romanesc care sa merite greutatea sa in mamaliga nu poate fi complet fara mititei (sau mici), un tip de rulada romaneasca de carne la gratar sau carnati fara piele preparati cu un amestec de carne de vita, miel, porc, usturoi si condimente. Este versiunea locala a ćevapi si este considerat pe scara larga ca fiind un fel de mancare national romanesc.

VEZI ȘI:

Chiftele la cuptor sau in tigaie

Mititei in limba romana inseamna “mici”. Aceste populare rulouri de carne tocata la gratar sunt facute din carne tocata (vita, miel, porc) asezonata cu o serie de ierburi si condimente precum usturoi, piper negru, anason, coriandru, cimbru, cimbru, zarzavat si paprika. De obicei, sunt prajite in aer liber la gratarele romanesti si se savureaza cu cartofi prajiti, mustar si legume murate numite muraturi. Dupa cum va puteti imagina, se potrivesc foarte bine si cu bere.

Mititei se consuma in toata Romania, dar se crede ca au fost inventati intr-un restaurant din Bucuresti undeva la sfarsitul secolului al XIX-lea. Potrivit legendei, bucatarul a ramas intr-o zi fara intestine de carnati, asa ca a fost nevoit sa improvizeze si sa gateasca carnatii fara piele direct pe gratar.

Felul de mancare a prins la public si de atunci a devenit unul dintre cele mai populare feluri de mancare romanesti si un element de baza la fiecare gratar. Pot fi gasiti peste tot – in restaurantele romanesti, in pub-uri, la tarabele cu mancare stradala si la picnicuri.

Au devenit felul de mancare preferat pentru a sarbatori Ziua Internationala a Muncitorilor, unde se estimeaza ca 30 de milioane de mititei sunt la gratar si consumati in fiecare an, pe 1 mai.

Tochitura

Tochitura este o mancare romaneasca delicioasa, preparata din carne de porc, slanina afumata si carnati afumati. Asemanatoare unei tocanite, dar cu foarte putin sos, poate fi preparata in diferite moduri, in functie de locul de unde provine. Carnea de porc este comuna, desi poate fi preparata si cu alte tipuri de carne, cum ar fi cea de vita, miel, pui si organe.

Retetele variaza, dar in general exista doua tipuri de tochitura in Romania – cele facute cu sos de rosii si cele facute fara. Cel din urma este mai traditional, dar primul este mai comun si ceea ce veti gasi de obicei intr-un restaurant romanesc. Atunci cand se foloseste sos de rosii, carnea este lasata sa se gateasca mai intai in propria grasime si sucuri, inainte de a se adauga o cantitate minima de sos (cu usturoi tocat) la sfarsit.

La fel ca multe feluri de mancare din acest ghid culinar romanesc, tochitura este adesea asociata cu mamaliga. De asemenea, se obisnuieste sa fie servita cu un ou prajit si o branza de oaie sarata precum telemea sau branza de burduf.

VEZI ȘI:

Bucataria islandeza: retetele stravechi ale vikingilor

Mancaruri din peste

Cele mai multe preparate din peste au fost imprumutate din alte traditii culinare si nu sunt deosebit de complicate. Localnicii pregatesc saramura (peste in saramura) si plachie din peste (tocana de legume si peste de rau).

Fructe de mare comune sunt melcii, midiile si racii. Cele mai multe sunt prajite pe un gratar si se adauga o cantitate minima de condimente pentru a le spori aroma.

Salata de icre este un fel de mancare care a ajuns in Romania din Grecia. Este un amestec de icre de cod afumat, ulei de masline, suc de lamaie si usturoi. Salata de icre se serveste ca aperitiv cu felii de paine si masline.

Nu trebuie sa folositi numai icre de cod. Puteti inlocui ingredientul cu icre de stiuca, hering sau crap. Alte ingrediente pot fi variate – ulei de floarea-soarelui in loc de ulei de masline, piure de cartofi in loc de ingrosator, ierburi aromatice in loc de usturoi si suc de lamaie.

Salata de icre este produsa la scara industriala – este pusa in borcane si vanduta in majoritatea supermarketurilor locale.

Deserturi si produse de patiserie

Majoritatea deserturilor romanesti se fac pe baza de faina. Localnicii isi incheie mesele cu prajituri dulci, briose, rulouri, torturi, clatite sau produse de patiserie. Topping-urile sunt variate, de la dovleac la lapte condensat sau fructe. Utilizarea branzei de vaci este, de asemenea, comuna.

Covrigul cu seminte de susan este popular in Turcia, Romania si Orientul Mijlociu. Gustul, marimea si alte caracteristici variaza de la o regiune la alta. Covrigii sunt serviti cu gem, jeleu sau branza pentru o masa de dimineata. În Statele Unite, acesti covrigi sunt cunoscuti sub numele de “bagel”.

Cozonacul este o varianta romaneasca a painii de Paste. Se prepara din faina de grau, lapte, zahar, oua, unt si drojdie. Cozonacul poate avea forma unui biscuite sau a unei prajituri cu/fara umplutura. Cozonacii romanesti sunt umpluti cu diferite soiuri de nuci, cascaval proaspat, cacao, marmelada, fructe uscate si miere.

Localnicii fac, de asemenea, mucenici, salam de biscuiti, prajituri in straturi, covrigi si gogosi dulci cu gem, lapte condensat sau umplutura de fructe.

Bauturi alcoolice si non-alcoolice

Industria alcoolului din Romania este destul de dezvoltata. Țara exporta vinuri din fructe si struguri, lichioruri si bauturi spirtoase mai puternice, cum ar fi palinca. Industria berii este subdezvoltata.

VEZI ȘI:

Galuste de cartofi: 2 retete delicioase

Cea mai mare parte a productiei de bere este realizata de unitati locale, autentice, dar cea mai mare parte a pietei este reprezentata de bauturi importate.

Palinca este un coniac de fructe. Drepturile exclusive pentru aceasta bautura apartin totusi Ungariei. Concentratia de Palinca este de 37,5% vol. Lichidul alcoolic se obtine prin distilarea alcoolului si a sucului din diferite tipuri de fructe de padure/fructe – mere, prune, pere, struguri.

Cea mai pretioasa si delicioasa este palinca de caise. Regele Eduard al VIII-lea al Angliei a fost principalul consumator al acesteia. Poate fi consumata pur sau poate fi folosit ca baza pentru cocktailuri. Palinca poate fi adaugata si la deserturi si la mancaruri din carne si peste.

Palinca este un alcol puternic din Balcani, cu un gust si o tehnica de productie asemanatoare cu cea a coniacului. Palinca se obtine prin distilarea fructelor fermentate. Concentratia bauturii variaza intre 40 si 60% vol. Se face din: gutui, cirese, pere, mere, fructe de padure, piersici, prune, struguri si mure.

Alte ingrediente: ierburi, cirese, nuci, miere, anason. Bautura romaneasca este invechita in butoaie de stejar, ceea ce ii confera un farmec aparte si o paleta de arome specifice.

Printre bauturile nealcoolice, socata, un lichid dulce, pe baza de flori de soc, este popular. În mod traditional, romanii isi incheie mesele cu o ceasca de ceai de buna calitate sau cu o cafea neagra. Ceaiul este un amestec de flori si fructe uscate. Localnicii se bucura, de asemenea, de lapte cald, sucuri si compoturi de casa.

Citeste si aceste articole:

Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision din partea vanzatorului si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.