Acalazia, o tulburare care afecteaza muschii esofagului
Acalazia este o tulburare in care contractiile ritmice ale esofagului (numite peristaltism) lipsesc sau sunt afectate, sfincterul esofagian inferior nu se relaxeaza in mod normal, iar presiunea de repaus a sfincterului esofagian inferior este crescuta. Acest articol evidentiaza simptomele acestei tulburari, cauzele si tratamentul.
Ce este acalazia
Acalazia este o afectiune rara care face dificila trecerea alimentelor si a lichidelor din tubul de inghitire care leaga gura si stomacul (esofagul) in stomac.
Acalazia apare atunci cand nervii din esofag sunt afectati. Ca urmare, esofagul devine paralizat si dilatat in timp si, in cele din urma, isi pierde capacitatea de a introduce alimentele in stomac. Alimentele se aduna apoi in esofag, uneori fermentand, ceea ce poate avea un gust amar.
Unii oameni confunda acest lucru cu boala de reflux gastroesofagian (GERD). Cu toate acestea, in cazul achalaziei, alimentele provin din esofag, in timp ce in cazul GERD materialul provine din stomac.
Nu exista un tratament pentru achalazie. Odata ce esofagul este paralizat, muschiul nu mai poate functiona corect. Dar simptomele pot fi, de obicei, gestionate prin endoscopie, terapie minim invaziva sau interventie chirurgicala.
Simptome acalazie
Simptomele achalaziei apar, in general, treptat si se agraveaza in timp. Semnele si simptomele pot include:
- Incapacitatea de a inghiti (disfagie), care se poate simti ca si cum mancarea sau bautura este blocata in gat
- Regurgitarea alimentelor sau a salivei
- Arsuri la stomac
- Ragaiala
- Dureri in piept care apar si dispar
- Tuse pe timp de noapte
- Pneumonie (din cauza aspiratiei de alimente in plamani)
- Pierdere in greutate
- Varsaturi
Cauze
Cauza exacta a achalaziei este putin cunoscuta. Cercetatorii suspecteaza ca ar putea fi cauzata de o pierdere de celule nervoase in esofag. Exista teorii cu privire la cauzele acestui lucru, dar au fost suspectate o infectie virala sau raspunsuri autoimune. Foarte rar, achalazia poate fi cauzata de o tulburare genetica mostenita sau de o infectie.
Diagnostic
Acalazia poate fi trecuta cu vederea sau diagnosticata gresit, deoarece are simptome asemanatoare cu alte tulburari digestive. Pentru a testa acalazia, medicul dumneavoastra va va recomanda probabil:
- Manometrie esofagiana. Acest test masoara contractiile ritmice ale muschilor esofagului atunci cand inghititi, coordonarea si forta exercitata de muschii esofagului si cat de bine se relaxeaza sau se deschide sfincterul esofagian inferior in timpul inghitirii. Acest test este cel mai util atunci cand se determina ce tip de problema de motilitate ati putea avea.
- Radiografii ale sistemului digestiv superior (esofagograma). Radiografiile sunt efectuate dupa ce ati baut un lichid calcaros care acopera si umple mucoasa interioara a tractului digestiv. Învelisul permite medicului dumneavoastra sa vada o silueta a esofagului, stomacului si intestinului superior. De asemenea, vi se poate cere sa inghititi o pastila de bariu care poate ajuta la evidentierea unui blocaj al esofagului.
- Endoscopie superioara. Medicul dumneavoastra introduce in gat un tub subtire, flexibil, echipat cu o lumina si o camera (endoscop), pentru a examina interiorul esofagului si al stomacului. Endoscopia poate fi folosita pentru a defini un blocaj partial al esofagului, daca simptomele dumneavoastra sau rezultatele unui studiu cu bariu indica aceasta posibilitate. Endoscopia poate fi folosita si pentru a colecta o mostra de tesut (biopsie) pentru a fi testata pentru a depista complicatii ale refluxului, cum ar fi esofagul Barrett.
Tratament
Tratamentul achalaziei se concentreaza pe relaxarea sau intinderea sfincterului esofagian inferior, astfel incat alimentele si lichidele sa se poata deplasa mai usor prin tractul digestiv.
Tratamentul specific depinde de varsta dumneavoastra, de starea de sanatate si de gravitatea acalaziei.
Tratament nechirurgical
Optiunile nechirurgicale includ:
- Dilatare pneumatica. Un balon este introdus prin endoscopie in centrul sfincterului esofagian si umflat pentru a mari deschiderea. Este posibil ca aceasta procedura ambulatorie sa trebuiasca sa fie repetata daca sfincterul esofagian nu ramane deschis. Aproape o treime dintre persoanele tratate cu dilatare cu balon au nevoie de repetarea tratamentului in decurs de cinci ani. Aceasta procedura necesita sedare.
- Botox (toxina botulinica de tip A). Acest relaxant muscular poate fi injectat direct in sfincterul esofagian cu un ac endoscopic. Este posibil ca injectiile sa trebuiasca sa fie repetate, iar injectiile repetate pot ingreuna efectuarea ulterioara a unei interventii chirurgicale, daca este necesar. in general, Botoxul este recomandat doar persoanelor care nu sunt candidati buni pentru dilatarea pneumatica sau pentru interventia chirurgicala din cauza varstei sau a starii generale de sanatate. De obicei, injectiile cu Botox nu dureaza mai mult de sase luni. O ameliorare puternica in urma injectiei de Botox poate ajuta la confirmarea diagnosticului de achalazie.
- Medicamente. Medicul dumneavoastra va poate sugera relaxante musculare, cum ar fi nitroglicerina (Nitrostat) sau nifedipina (Procardia) inainte de a manca. Aceste medicamente au un efect limitat asupra tratamentului si efecte secundare severe. Medicamentele sunt in general luate in considerare doar daca nu sunteti un candidat pentru dilatarea pneumatica sau interventia chirurgicala, iar Botoxul nu v-a ajutat. Acest tip de terapie este rar indicat.
Chirurgie
Optiunile chirurgicale pentru tratarea achalaziei includ:
- Miotomie Heller. Chirurgul taie muschiul de la capatul inferior al sfincterului esofagian pentru a permite alimentelor sa treaca mai usor in stomac. Procedura poate fi efectuata in mod neinvaziv (miotomie Heller laparoscopica). Unele persoane care au suferit o miotomie Heller pot dezvolta ulterior boala de reflux gastroesofagian (GERD). pentru a evita problemele viitoare cu GERD, o procedura cunoscuta sub numele de fundoplicatura ar putea fi efectuata in acelasi timp cu miotomia Heller. În fundoplicatura, chirurgul infasoara partea superioara a stomacului in jurul esofagului inferior pentru a crea o supapa antireflux, impiedicand acidul sa revina (GERD) in esofag. Fundoplicarea se face, de obicei, cu o procedura minim invaziva (laparoscopica).
- Pmiotomie endoscopica erorala (POEM). În cadrul procedurii POEM, chirurgul foloseste un endoscop introdus prin gura si in josul gatului pentru a crea o incizie in interiorul esofagului. Apoi, la fel ca in cazul miotomiei Heller, chirurgul taie muschiul de la capatul inferior al sfincterului esofagian.POEM poate fi, de asemenea, combinata cu sau urmata de o fundoplicatura ulterioara pentru a ajuta la prevenirea RGE. Unii pacienti care au o POEM si dezvolta GERD dupa procedura sunt tratati cu medicatie orala zilnica.
Articole utile:
- Colita ulcerativa: cauze, simptome, tratament
- Durerea abdominala acuta: simptome, cauze, tratament
- Slabitul dupa 40 de ani Top 4 moduri de a pierde kilograme
- De ce sa faci exercitii aerobice? Top 13 beneficii
Surse:
- Zaninotto G, et al. The 2018 ISDE achalasia guidelines. Diseases of the Esophagus. 2018;
- Achalasia. National Organization for Rare Disorders. Accessed April 6, 2020.
- Achalasia. Canadian Society of Intestinal Research. Accessed April 6, 2020.
- Swanstrom LL. Achalasia: Treatment, current status and future advances. Korean Journal of Internal Medicine. 2019; doi:10.3904/kjim.2018.439.
- Jung HK, et al. 2019 Seoul consensus on esophageal achalasia guidelines. Neurogastroenterology and Motility. 2020; doi:10.5056/jnm20014.
- Achalasia. Merck Manual Professional Version. Accessed April 6, 2020.
- Ahmed Y, et al. Peroral endoscopic myotomy (POEM) for achalasia. Journal of Thoracic Disease. 2019; doi:10.21037/jtd.2019.07.84.
- Brown AY. Allscripts EPSi. Mayo Clinic. March 12, 2020.
- Blackmon SH (expert opinion). Mayo Clinic. April 8, 2020
