Cataracta, o tulburare a cristalinului din ochi care afecteaza vederea
Cataracta este una dintre cele mai frecvente cauze de pierdere a vederii si orbire. Aflati mai multe despre simptomele, diagnosticul si tratamentul cataractei.
Ce este cataracta
Cataracta este o umbra a cristalinului normal al ochiului. Pentru persoanele cu cataracta, a vedea prin lentile incetosate este ca si cum ai privi printr-o fereastra inghetata sau aburita. Vederea incetosata cauzata de cataracta poate ingreuna cititul, conducerea unei masini (mai ales pe timp de noapte) sau observarea expresiei de pe fata unui prieten.
Majoritatea cataractelor se dezvolta lent si nu va perturba vederea de timpuriu. Dar, in timp, aceasta va interfera cu vederea dumneavoastra.
La inceput, un iluminat mai puternic si ochelarii va pot ajuta sa faceti fata cataractei. Dar daca vederea afectata interfereaza cu activitatile dumneavoastra normale, este posibil sa aveti nevoie de o operatie de cataracta. Din fericire, operatia de cataracta este, in general, o procedura sigura si eficienta.

Simptome
Semnele si simptomele cataractei includ:
- Vedere incetosata, incetosata sau slaba
- Dificultati in crestere cu vederea pe timp de noapte
- Sensibilitate la lumina si luminozitate
- Nevoia de lumina mai puternica pentru lectura si alte activitati
- Vazand „halouri” in jurul luminilor
- Schimbari frecvente de prescriptie pentru ochelari sau lentile de contact
- Decolorarea sau ingalbenirea culorilor
- Vedere dubla intr-un ochi
La inceput, tulburarea de vedere cauzata de cataracta poate afecta doar o mica parte a cristalinului ochiului si este posibil sa nu va dati seama de nicio pierdere de vedere. Pe masura ce afectiunea evolueaza, cristalinul dumneavoastra devine mai nebun si distorsioneaza lumina care trece prin cristalin. Acest lucru poate duce la simptome mai vizibile.
Cumpara din magazin:

Cand sa consultati un medic
Faceti o programare pentru un examen oftalmologic daca observati modificari ale vederii dumneavoastra. Daca observati modificari bruste ale vederii, cum ar fi vedere dubla sau flash-uri de lumina, dureri oculare bruste sau dureri de cap bruste, consultati-va imediat medicul.
Cauze
Cele mai multe cataracte se dezvolta atunci cand imbatranirea sau deteriorarea modifica tesutul care formeaza cristalinul ochiului. Proteinele si fibrele din cristalin incep sa se descompuna, provocand o vedere incetosata sau incetosata.
Unele tulburari genetice mostenite care cauzeaza alte probleme de sanatate pot creste riscul de cataracta. Aceasta poate fi cauzata, de asemenea, de alte afectiuni oculare, de interventii chirurgicale anterioare la nivelul ochilor sau de afectiuni medicale precum diabetul. Utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu steroizi poate duce la aparitia cataractei
Cum se formeaza cataracta
Cataracta este un cristalin tulbure. Cristalinul este pozitionat in spatele partii colorate a ochiului (irisul). Cristalinul focalizeaza lumina care trece prin ochi, producand imagini clare si clare pe retina – membrana sensibila la lumina din ochi care actioneaza ca filmul dintr-o camera.
Pe masura ce imbatraniti, lentilele din ochi devin mai putin flexibile, mai putin transparente si mai groase. Conditiile legate de varsta si alte afectiuni medicale fac ca proteinele si fibrele din lentile sa se descompuna si sa se aglomereze, perturband lentilele.
Cumpara din magazin:
Pe masura ce cataracta continua sa creasca, incetosarea devine mai groasa. Boala imprastie si blocheaza lumina in timp ce aceasta trece prin cristalin, impiedicand ca o imagine clar definita sa ajunga la retina. Ca urmare, vederea devine incetosata.
Cataracta se dezvolta in general la ambii ochi, dar nu intotdeauna in acelasi ritm. Ea poate fi la un ochi poate fi mai avansata decat la celalalt, provocand o diferenta de vedere intre ochi.
Tipuri de cataracta
Tipurile de cataracta includ:
Cataracta care afecteaza centrul cristalinului (nucleara).
O cataracta nucleara poate cauza mai multa miopie la inceput sau chiar o imbunatatire temporara a vederii la citire. Dar, in timp, cristalinul devine treptat galben mai dens si va intuneca vederea. Pe masura ce boala progreseaza incet, cristalinul poate deveni chiar maro. Îngalbenirea sau brunificarea avansata a cristalinului poate face dificila distingerea nuantelor de culoare.
Cataracta care afecteaza marginile cristalinului (corticala).
O cataracta corticala incepe ca opacitate sau dungi albicioase, in forma de pana, pe marginea exterioara a cortexului cristalinului. Pe masura ce progreseaza lent, dungile se extind spre centru si interfereaza cu lumina care trece prin centrul cristalinului.
Cataracta care afecteaza partea din spate a cristalinului (subcapsulara posterioara).
O cataracta subcapsulara posterioara incepe ca o zona mica, opaca, care se formeaza de obicei in apropierea partii din spate a cristalinului, chiar in calea luminii.
O cataracta subcapsulara posterioara interfereaza adesea cu vederea la citire, va reduce vederea in lumina puternica si provoaca straluciri sau halouri in jurul luminilor pe timp de noapte. Aceste tipuri de afectiuni tind sa progreseze mai rapid decat alte tipuri.
Cataracta cu care v-ati nascut (congenitala).
Unii oameni se nasc cu cataracta sau o dezvolta in copilarie. Aceste cataracte pot fi genetice sau asociate cu o infectie sau cu o trauma intrauterina.
Aceste cataracte pot fi, de asemenea, cauzate de anumite afectiuni, cum ar fi distrofia miotonica, galactosemia, neurofibromatoza de tip 2 sau rubeola. Cataractele congenitale nu afecteaza intotdeauna vederea, dar daca o fac, acestea sunt de obicei indepartate imediat dupa depistare.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de cataracta includ:
- Cresterea in varsta
- Diabetul
- Expunerea excesiva la lumina soarelui
- Fumatul
- Obezitatea
- Tensiunea arteriala crescuta
- Leziuni anterioare ale ochilor sau inflamatii
- Operatie anterioara de ochi
- Utilizarea prelungita a corticosteroizilor
- Consumul excesiv de alcool
Prevenire
Niciun studiu nu a aratat cum se poate preveni cataracta sau cum se poate incetini progresia bolii. Dar medicii cred ca mai multe strategii pot fi utile, printre care:
Efectuati controale regulate ale ochilor.
Examinarile oftalmologice pot ajuta la depistarea cataractei si a altor probleme oculare in stadii incipiente. Întrebati-va medicul dumneavoastra cat de des ar trebui sa va faceti un examen oftalmologic.
Renuntati la fumat. Cereti sfatul medicului despre cum sa va lasati de fumat.
Gestionati alte probleme de sanatate.
Urmati planul de tratament daca aveti diabet sau alte afectiuni medicale care va pot creste riscul de cataracta.
Alegeti o dieta sanatoasa care sa includa multe fructe si legume.
Adaugarea unei varietati de fructe si legume colorate in dieta dvs. va asigura ca obtineti o multime de vitamine si nutrienti.
Fructele si legumele au multi antioxidanti, care ajuta la mentinerea sanatatii ochilor dumneavoastra. Studiile nu au demonstrat ca antioxidantii sub forma de pastile pot preveni cataracta.
Un studiu populational amplu a aratat recent ca o dieta sanatoasa, bogata in vitamine si minerale, a fost asociata cu un risc redus de aparitie a cataractei.
Fructele si legumele au multe beneficii dovedite pentru sanatate si sunt o modalitate sigura de a creste cantitatea de minerale si vitamine din dieta dumneavoastra.
Purtati ochelari de soare.
Lumina ultravioleta de la soare poate contribui la dezvoltarea cataractei. Purtati ochelari de soare care blocheaza razele ultraviolete B (UVB) atunci cand va aflati in aer liber.
Reduce consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool poate creste riscul de cataracta.
Diagnostic
Pentru a determina daca aveti cataracta, medicul dumneavoastra va va analiza istoricul medical si simptomele si va efectua un examen oftalmologic. Medicul dumneavoastra poate efectua mai multe teste, inclusiv:
Test de acuitate vizuala.
Un test de acuitate vizuala utilizeaza o diagrama oculara pentru a masura cat de bine puteti citi o serie de litere. Ochii dumneavoastra sunt testati pe rand, in timp ce celalalt ochi este acoperit.
Folosind o diagrama sau un dispozitiv de afisare cu litere mici si minuscule, medicul oftalmolog determina daca vederea dumneavoastra este 20/20 sau daca vederea dumneavoastra prezinta semne de deteriorare.
Examinarea cu lampa cu fanta.
O lampa cu fanta permite oftalmologului dumneavoastra sa vada structurile din fata ochiului dumneavoastra sub marire.
Microscopul se numeste lampa cu fanta pentru ca foloseste o linie intensa de lumina, o fanta, pentru a ilumina corneea, irisul, cristalinul si spatiul dintre iris si cornee.
Fanta ii permite medicului dumneavoastra sa vada aceste structuri in sectiuni mici, ceea ce face mai usor de detectat orice anomalie mica.

Examinarea retinei.
Pentru a se pregati pentru un examen retinian, oftalmologul pune picaturi in ochi pentru a deschide larg pupilele (dilatate). Acest lucru faciliteaza examinarea partii din spate a ochilor (retina).
Folosind o lampa cu fanta sau un dispozitiv special numit oftalmoscop, medicul oftalmolog va poate examina cristalinul pentru a vedea daca exista semne de cataracta.
Tonometrie de aplatizare.
Acest test masoara presiunea lichidului ocular. Exista mai multe dispozitive diferite disponibile pentru a face acest lucru.
Tratament
Atunci cand ochelarii nu va pot limpezi vederea, singurul tratament eficient pentru cataracta este operatia.
Cand sa luati in considerare o operatie
Discutati cu oftalmologul dumneavoastra daca operatia este potrivita pentru dumneavoastra. Majoritatea oftalmologilor sugereaza sa luati in considerare o operatie de cataracta atunci cand cataracta incepe sa va afecteze calitatea vietii sau sa interfereze cu capacitatea dumneavoastra de a va desfasura activitatile zilnice normale, cum ar fi cititul sau condusul. noaptea.
Depinde de dumneavoastra si de medicul dumneavoastra sa decideti cand este potrivita pentru dumneavoastra operatia de cataracta.
Pentru majoritatea oamenilor, nu se grabesc sa scape de cataracta, deoarece, de obicei, aceasta nu dauneaza ochilor. Cataracta se poate agrava la persoanele cu anumite afectiuni, inclusiv diabetul, hipertensiunea arteriala sau obezitatea.
Amanarea procedurii nu va afecta, in general, cat de bine se imbunatateste vederea dumneavoastra daca decideti mai tarziu sa va operati de cataracta. Luati-va timp sa analizati impreuna cu medicul dumneavoastra beneficiile si riscurile operatiei.
Daca alegeti sa nu va operati acum de cataracta, medicul dumneavoastra va poate recomanda examene regulate pentru a vedea daca cataracta progreseaza. Cat de des va consultati oftalmologul depinde de situatia dumneavoastra.
Ce se intampla in timpul operatiei de cataracta
Operatia de cataracta presupune indepartarea cristalinului intunecat si inlocuirea acestuia cu un cristalin artificial transparent. Cristalinul artificial, numit lentila intraoculara, este pozitionat in acelasi loc ca si cristalinul dumneavoastra natural. Aceasta ramane o parte permanenta a ochiului dumneavoastra.
Pentru unele persoane, alte probleme oculare impiedica utilizarea lentilelor artificiale. În aceste situatii, odata ce cataracta este indepartata, vederea poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact.
Operatia de cataracta se face, de obicei, in ambulatoriu, ceea ce inseamna ca nu va trebui sa ramaneti in spital dupa operatie.
În timpul operatiei de cataracta, oftalmologul dumneavoastra foloseste un anestezic local pentru a amorti zona din jurul ochiului, dar de obicei ramaneti treaz in timpul procedurii.
Operatia de cataracta este, in general, sigura, dar exista riscul de infectie si de sangerare.
Dupa procedura, veti avea un oarecare disconfort timp de cateva zile. Vindecarea are loc, de obicei, in cateva saptamani.
Daca aveti nevoie de o operatie de cataracta la ambii ochi, medicul dumneavoastra va programa o interventie chirurgicala pentru indepartarea cataractei de la al doilea ochi dupa ce v-ati vindecat dupa prima operatie.
Complicatii posibile dupa operatie
Operatia de cataracta este o procedura sigura, cu foarte putine complicatii. Cu toate acestea, ca in cazul oricarei interventii chirurgicale, pot aparea probleme postoperatorii.
Complicatiile la care trebuie sa fiti atenti includ:
- Infectie: O infectie imediat dupa operatia de cataracta poate fi foarte grava si este considerata o urgenta oculara. Daca aveti durere sau roseata, apelati imediat la furnizorul de servicii medicale.
- Inflamatie: O anumita inflamatie este de asteptat dupa operatia de cataracta. Inflamatia poate provoca sensibilitate la lumina, durere sau dureri de ochi.
- Umflare: Poate aparea umflarea partii din spate a retinei. Desi necesita atentie, aceasta se rezolva, de obicei, in aproximativ o luna..
- Dezlipirea de retina: Daca vedeti pete, flotoare sau sclipiri de lumina, sunati-va furnizorul de asistenta medicala..
- Tulburare capsulara posterioara: Capsula din spatele noului implant de cristalin se poate ingrosa si poate deveni incetosata in 20% pana la 40% din cazuri dupa operatia de cataracta. Acest lucru poate face ca vederea dumneavoastra sa fie incetosata. O procedura cu laser cunoscuta sub numele de capsulotomie Yag poate indeparta aceasta capsula incetosata.
Stil de viata si remedii la domiciliu
Pentru a face fata simptomelor cataractei pana cand va decideti sa va operati, incercati:
- Asigurati-va ca ochelarii de vedere sau lentilele de contact sunt cat mai exacte posibil
- Utilizati o lupa pentru a citi daca aveti nevoie de ajutor suplimentar pentru citire
- Îmbunatatiti iluminarea casei dvs. cu lampi mai multe sau mai luminoase
- Cand iesiti in timpul zilei, purtati ochelari de soare sau o palarie cu boruri largi pentru a reduce stralucirea.
- Limitati-va condusul noaptea
Autoingrijirea poate fi de ajutor pentru o vreme, dar pe masura ce cataracta progreseaza, vederea se poate deteriora si mai mult. Atunci cand pierderea vederii incepe sa interfereze cu activitatile zilnice, luati in considerare operatia de cataracta.
Pregatirea pentru consultatie
Faceti o programare la oftalmologul dumneavoastra obisnuit daca observati orice modificari ale vederii dumneavoastra. Daca medicul dumneavoastra stabileste ca aveti cataracta, atunci puteti fi trimis la un oftalmolog care poate efectua o operatie de cataracta.
Deoarece adesea sunt multe de discutat, este o idee buna sa fiti bine pregatit pentru programare, astfel incat sa puteti profita la maximum de timpul petrecut cu medicul dumneavoastra. Iata cateva informatii care sa va ajute sa va pregatiti.
Ce puteti face
- Enumerati orice simptome pe care le aveti, inclusiv orice simptome care ar putea parea fara legatura cu motivul pentru care ati programat programarea.
- Faceti o lista cu toate medicamentele, vitaminele sau suplimentele pe care le luati.
- Luati impreuna un membru al familiei sau un prieten. Uneori poate fi dificil sa absorbiti toate informatiile furnizate in timpul unei intalniri. Cineva care te insoteste s-ar putea sa-si aminteasca ceva de care ai omis sau ai uitat.
- Listati intrebari pe care sa le adresati medicului dumneavoastra.
În cazul cataractei, cateva intrebari de baza pe care ar trebui sa i le puneti medicului dumneavoastra sunt:
- Cataracta mea provoaca probleme de vedere?
- Ce fel de teste am nevoie?
- Operatia de cataracta imi va corecta problemele de vedere?
- Care sunt riscurile potentiale ale operatiei de cataracta? Exista riscuri in amanarea interventiei chirurgicale?
- Cat va costa operatia de cataracta si asigurarea mea o va acoperi?
- Cat timp va dura sa ma recuperez dupa operatia de cataracta?
- Activitatile regulate vor fi restrictionate dupa operatia de cataracta? Pentru cat timp?
- Dupa operatia de cataracta, cat timp ar trebui sa astept inainte sa-mi iau noii ochelari?
- Daca nu vreau operatie chiar acum, ce altceva pot face pentru a face fata schimbarilor mele de inima?
- Cum stiu daca cataracta mea se agraveaza?
- Am aceste alte afectiuni de sanatate. Cum pot gestiona cel mai bine aceste conditii impreuna?
- Exista brosuri sau materiale tiparite pe care le pot lua cu mine? Ce site-uri recomandati?
În plus fata de intrebarile pe care le-ati pregatit pentru medic, nu ezitati sa puneti intrebari in orice moment daca nu intelegeti ceva.
La ce sa va asteptati de la medicul dumneavoastra
Este posibil ca medicul dumneavoastra sa va puna o serie de intrebari. Daca sunteti pregatit sa raspundeti la acestea, veti avea mai mult timp mai tarziu pentru a aborda alte aspecte pe care doriti sa le abordati. Este posibil ca medicul dumneavoastra sa va intrebe:
- Cand ati inceput sa aveti simptome?
- Aveti simptome tot timpul sau apar si dispar?
- Aveti probleme de vedere in lumina puternica?
- S-au agravat simptomele?
- Problemele de vedere va ingreuneaza conducerea auto?
- Problemele de vedere va ingreuneaza cititul?
- Problemele de vedere va ingreuneaza munca?
- Ati suferit vreodata o leziune oculara sau o interventie chirurgicala la ochi?
- Ati fost vreodata diagnosticat cu o problema oculara, cum ar fi inflamarea irisului?
- Ati facut vreodata radioterapie la nivelul capului sau al gatului?
Surse:
- Centers for Disease Control and Prevention. Common Eye Disorders.
- American Optometric Association. Cataract.
- American Academy of Ophthalmology. What Are Cataracts?
- Gupta VB, Rajagopala M, Ravishankar B. Etiopathogenesis of cataract: an appraisal. Indian J Ophthalmol. 2014;62(2):103-110. doi:10.4103/0301-4738.121141
- American Academy of Ophthalmology. Cataract Diagnosis and Treatment.
- American Academy of Ophthalmology. What can I use for my red, itchy eyes after cataract surgery?
- American Optometric Association. Cataract Surgery.
- American Academy of Ophthalmology. Early Intracapsular Cataract Extraction.
- American Academy of Ophthalmology. Traditional Cataract Surgery vs. Laser-Assisted Cataract Surgery.
- Stein JD. Serious adverse events after cataract surgery. Curr Opin Ophthalmol. 2012;23(3):219-225. doi:10.1097/ICU.0b013e3283524068
- Weikel KA, Garber C, Baburins A, Taylor A. Nutritional modulation of cataract. Nutr Rev. 2014;72(1):30-47. doi:10.1111/nure.12077