“Alimente organice” “cu probiotice” si “fara zahar”. “Superalimente”, “cu cereale integrale”. Ce se ascunde cu adevarat in spatele cuvintelor care impodobesc vitrinele magazinelor si meniurile cafenelelor cu mancare sanatoasa?
Sunt semintele de chia atat de vindecatoare si glutenul atat de distructiv? Merita sa platiti mai mult pentru alimente ecologice? Am decis sa aflam si sa scoatem adevarul vietii sanatoase din coaja marketingului.
Ca sa-l citez pe Jamie Oliver: “Pentru mine, un produs artizanal are sens doar daca stiu numele persoanei care l-a facut. Ma duc la fermier pentru varza, nu o iau cu caruciorul de la supermarket.”
Prețul inițial a fost: 13.36 lei.11.18 leiPrețul curent este: 11.18 lei.Prețul inițial a fost: 18.33 lei.15.59 leiPrețul curent este: 15.59 lei.Prețul inițial a fost: 58.86 lei.53.22 leiPrețul curent este: 53.22 lei.Prețul inițial a fost: 58.86 lei.52.32 leiPrețul curent este: 52.32 lei.Prețul inițial a fost: 74.12 lei.67.58 leiPrețul curent este: 67.58 lei.Prețul inițial a fost: 61.88 lei.54.74 leiPrețul curent este: 54.74 lei.Prețul inițial a fost: 65.07 lei.54.29 leiPrețul curent este: 54.29 lei.Prețul inițial a fost: 69.76 lei.62.68 leiPrețul curent este: 62.68 lei.
Natural / Produse naturale
În cel mai bun caz, produsele “naturale” nu contin coloranti artificiali, arome si alte substante sintetice. Dar, deoarece aparitia acestui termen pe ambalaj nu este reglementata in niciun fel, toate cele de mai sus pot fi prezente. În plus, nimeni nu stie cum si cat de ecologic au fost cultivate unele alimente naturale precum portocalele sau rosiile, din care a fost apoi stors sucul natural.
“Natural” din supermarket inseamna, in cel mai bun caz, “nu este daunator”, dar nu intotdeauna “sanatos”: de exemplu, zaharul alb sau uleiul vegetal rafinat pot fi, de asemenea, considerate produse naturale.
Produse Organice, ECO, BIO
Pentru cetateanul european, aceste cuvinte de pe ambalaj inseamna automat ca produsul in cauza are un certificat de siguranta ecologica.
Agentiile internationale, care au dreptul de a elibera astfel de certificate, impun cerinte stricte pentru produs in toate etapele de productie: monitorizarea conditiilor solului, absenta pesticidelor si a ingrasamintelor minerale, controlul nutritiei, pasunatului si adapostirii animalelor, pana la ambalarea finala a produsului, care nu trebuie sa contina compusi artificiali, inclusiv nanoparticule (da, nanotehnologia nu este considerata organica!).
Obtinerea biocertificarii este o chestiune costisitoare si pur voluntara. Dar pentru producatorii occidentali este o oportunitate de a lua o parte din piata produselor ecologice. În Romania, in absenta unor standarde clare si in conditiile in care piata pentru acest tip de produse este foarte restransa, producatorii nu se grabesc sa cheltuiasca bani pentru a obtine marca pretuita, iar conceptul de “organic” este usor de inlocuit cu cel de “natural” (care, desigur, nu este acelasi lucru).
Prin urmare, majoritatea produselor “organice” de pe rafturile noastre sunt de origine straina si sunt de 2-3 ori mai scumpe decat cele nationale.
Deci, merita sa cheltuiti mai mult pentru alimente naturale? Oamenii de stiinta cred ca merita. De exemplu, un lant evident, pe care putini il urmaresc in ceea ce priveste carnea si produsele din aceasta (carnati, jamboane, carnati si etc.): daca animalele in timpul vietii nu au fost hranite cu antibiotice, carnea care intra in corpul uman nu duce la dezvoltarea de bacterii, rezistente la bactericide.
Acelasi lucru este valabil si pentru colorantii si conservantii artificiali – absenta lor, de exemplu, in carnati, reduce semnificativ riscul de alergii. Adica, o persoana va avea o sansa mult mai mare de a trai o viata sanatoasa sau de a se insanatosi in timp ce ia medicamente moderne.
Iar un studiu publicat in British Journal of Nutrition in 2016 a constatat ca produsele lactate organice contin cu 50% mai multi acizi omega-3, care pot regla functia vasculara si cardiaca.
Fructele si legumele organice din categoria alimente naturale au o concentratie mai mare de beneficii pentru sanatate: morcovii au de 1,5 ori mai mult beta-caroten, iar rosiile au cu 20% mai mult licopen.
Superalimente / Superfoods
Termenul de “superalimente” a intrat recent in lexicul nostru: se refera la fructe, germeni si seminte cu o concentratie foarte mare de substante utile. De regula, acest aliment miraculos are o legenda frumoasa (de exemplu, semintele de chia au fost folosite de triburile mayase ca concentrat de tinerete), un nume exotic (boabe de asaya, fructe goji, alge spirulina – suna!) si vine la noi din tot felul de locuri tropicale inaccesibile – America Centrala, Africa Ecuatoriala, Insulele Capului Verde.
Astazi s-a format o intreaga industrie in jurul superalimentelor, care promite sa rezolve problemele actuale cu aceste “pastile” naturale: sa umple organismul cu proteine si energie, sa-l protejeze de radiatiile nocive, sa reduca greutatea, sa dezvolte muschi… Cat adevar este in ele? Potrivit Cancer Research UK, in prefixul “super” in multe cazuri nu este altceva decat marketing.
Da, fructele de goji au o concentratie mare de vitamina C – dar nu mai mult decat lamaile. Semintele de chia sunt inferioare uleiului de peste in ceea ce priveste continutul de acizi grasi. Pe de alta parte, un astfel de “supliment pe baza de plante” poate fi un ajutor serios pentru vegetarieni. Iar o dieta sanatoasa si echilibrata cu superalimente poate reduce riscul multor boli.
Dar este putin probabil ca vreun superaliment sa fie un inlocuitor al unui medicament recomandat de medic. Prin urmare, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) este precauta in ceea ce priveste clasificarea superalimentelor ca fiind “alimente care sunt potential bune pentru organism in absenta medicamentatiei”.
Produse Probiotice
Produsele din categoria alimente naturale probiotice contin bacterii vii. Acestea se gasesc de obicei in produsele lactate nepasteurizate, in alimentele fermentate si in suplimentele speciale. Se crede ca acestea normalizeaza functia intestinala, fac fata disbacteriozei, scapand in acelasi timp de toxine si restabilind imunitatea.
Conceptul este relativ nou – abia in 2002, Organizatia Mondiala a Sanatatii a introdus termenul in lexicul stiintific oficial. Cu toate acestea, oamenii de stiinta sunt inca in dezacord cu privire la faptul daca probioticele supravietuiesc mediului agresiv al sucurilor gastrice inainte de a merge la “lucru” in intestin.
Comitetul pentru produse dietetice, nutritie si alergii al Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA) nu recomanda includerea alimentelor imbogatite cu probiotice in dieta copiilor cu varsta sub 7 ani. Deoarece copiii nu au un fond bacterian propriu, probioticele introduse in organismul lor le vor face mai mult rau decat bine.
Și, apropo, iaurtul si chefirul nu sunt considerate “alimente fermentate functionale”, iar daca contin probiotice, atunci in cantitati prea mici pentru ca acestea sa aiba vreun efect terapeutic. Exista mult mai multe probiotice in varza, mere inmuiate si muraturi.
Produse fara zahar / Sugar-Free
Eticheta de pe ambalaj indica pur si simplu ca produsul nu a fost adaugat zahar rafinat. Aceasta nu garanteaza absenta altor indulcitori, cum ar fi mierea, siropul de agave, topinamburul sau orezul brun.
Astfel, un produs etichetat “fara zahar” poate contine la fel de multe calorii ca si produsele similare. De asemenea, este necesar sa se ia in considerare faptul ca batoanele de fructe si alte bomboane “naturale” includ a priori fructoza.
Chiar si astfel de bomboane sanatoase au cel putin 15 g de zaharuri naturale la 100 g de produs.
Produse fara gluten / Gluten Free
Glutenul a fost declarat aproape o plaga a secolului XXI. Rafturi intregi din supermarketuri si portiuni din meniurile restaurantelor sunt dedicate alimentelor fara gluten. De fapt, glutenul este doar un termen general pentru proteinele specifice din plantele cerealiere, cum ar fi orzul, ovazul, secara si graul.
Cunoscut si sub numele de “gluten”, acest complex de proteine este cel care da “putere” fainii, face ca painea sa fie suculenta si permite aluatului sa creasca si sa-si pastreze forma. Din pacate, potrivit OMS, numarul persoanelor din Europa care sufera de alergie la gluten a crescut cu aproape 7% numai in ultimii 10 ani, procentul copiilor fiind deosebit de ridicat.
Cresterea in popularitate a dietei fara gluten este alimentata si de faptul ca evitarea brioselor si pufuletilor favorizeaza slabirea. Cu toate acestea, cu exceptia cazului in care sunteti alergic la acest tip de proteina vegetala, medicii nu recomanda eliminarea completa a cerealelor din dieta dumneavoastra.
De fapt, in afara de gluten, cerealele includ intregul set de elemente necesare pentru functionarea normala a sistemelor organismului: vitamine, enzime, grasimi, carbohidrati si proteine.
Este putin probabil ca mancatul brioselor cu zahar sa va faca bine, dar o paine prajita cu cereale si avocado la micul dejun nu este cu siguranta un dezastru.
Produse din cereale integrale / Whole Grain
Pentru a repeta ceea ce am invatat in lectiile de biologie din scoala: boabele de cereale (grau, secara, ovaz, orez si orz) sunt seminte. Și fiecare samanta este formata din mai multe parti: germenul, endospermul (miezul) cu germenul si invelisul protector (tarate).
Faina de grau de calitate superioara (extra) este o cereala din care a fost decojita toata partea centrala a endospermei, cu exceptia celei centrale. Împreuna cu coaja se arunca vitaminele PP, E, B1, B2, care imbunatatesc eficienta organismului si regleaza metabolismul. Endosperma este formata in cea mai mare parte din amidon, care furnizeaza putine lucruri organismului, cu exceptia caloriilor goale.
Concluzia logica este ca painea cu cereale integrale este mai sanatoasa. Dar nu va lasati pacaliti de faptul ca, alegand de pe raftul supermarketului painea “cu cereale integrale”, “cereale integrale”, “cereale” si asa mai departe, aveti garantia ca veti primi un aport de vitamine.
Conform legilor care reglementeaza produsele de panificatie nationale, “painea cu tarate” trebuie sa contina cel putin 5% cereale integrale, iar conform standardelor UE, produsele cu cereale integrale sunt de cel putin 4% cereale integrale. Restul este tot aceeasi faina rafinata.
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!Cautati cuvintele “100% grau integral” pe ambalaj si, mai bine, cititi cu atentie eticheta, care specifica raportul exact al fainii din diferite soiuri. Și, apropo, painea integrala de grau, prin definitie, nu poate fi fara gluten.
