Call Center: (+40) 725 658 919

Transport gratuit în toată țara pentru toate comenzile de peste 199 RON

Migrena abdominala: cauze, simptome, tratament

Migrena abdominala: cauze, simptome, tratament

Migrena abdominala este o tulburare paroxistica idiopatica caracterizata prin episoade de durere abdominala centrala cu durata de 1-72 de ore. Atacul de durere este insotit de fenomene dispeptice, vasomotorii. Migrena abdominala este diagnosticata pe baza simptomatologiei clinice, dupa excluderea unei posibile patologii cauzale din organele gastrointestinale, rinichi, creier.

Tratamentul implica masuri menite sa amelioreze durerea abdominala (AINS, analgezice combinate, triptani, antiemetice) si terapie in perioada interparoxistica (medicatie profilactica, respectarea regimului, excluderea factorilor declansatori).

Ce este migrena abdominala

Termenul de “migrena abdominala” (AM) a fost folosit in neurologie inca din 1921. Deoarece aceasta patologie apare cu precadere la copii si adolescenti, a fost clasificata anterior ca sindrom periodic al copilariei. Ulterior, s-a descoperit ca afectiuni similare pot fi intalnite si la pacientii adulti.

Conform Clasificarii Internationale a Cefaleei din 2013, migrena abdominala este clasificata ca fiind un “sindrom episodic care poate fi combinat cu migrena”.

Conform diferitelor date, migrena abdominala apare la 2-4% dintre copii. In cele mai multe cazuri, debutul bolii are loc la varsta de 2-10 ani, cu manifestari clinice de varf la 10-12 ani. Raportul dintre fete si baieti pana la varsta de 20 de ani este de 3:2, femeile fiind de doua ori mai bolnave decat barbatii la o varsta mai inaintata.

CITEȘTE ȘI:
Suferi de dureri de cap frecvente? Afla ce le poate cauza!

Șaptezeci la suta dintre copiii cu AM sufera de cefalgie migrenoasa clasica mai tarziu in viata.

Cauze

Cauzele exacte nu au fost stabilite, fiind suspectata o etiologie multifactoriala. Numeroase observatii ale pacientilor cu AM au aratat rolul important al aspectelor psihologice: caracteristicile copilului si ale parintilor, relatiile familiale.

Copiii agitati, excitabili, cu sensibilitate crescuta la durere si disconfort sunt predispusi la aceasta boala. Situatia este agravata de psihicul instabil al parintilor (in special al mamei) – riscul de nevroza materna este ridicat in familiile cu copii cu AM.

65% dintre cei afectati au un parinte afectat de migrene, ceea ce sugereaza o predispozitie ereditara. Rezumand constatarile, multi cercetatori cred ca migrena abdominala apare sub influenta factorilor psihologici impotriva unei predispozitii determinate genetic. Factorii declansatori ai unui paroxism de migrena sunt:

  • Supraincarcare psiho-emotionala si fizica. Emotii negative sau pozitive puternice, tensiune psihologica in timpul unui discurs, examene etc. De asemenea, poate exista un istoric de meteosensibilitate. Lipsa somnului si efortul fizic excesiv pot provoca, de asemenea, un atac.
  • Consumul de anumite alimente. La un numar de pacienti, paroxismele sunt asociate cu consumul de peste gras, ciocolata, nuci, a caror excludere duce la o reducere a frecventei episoadelor de durere abdominala.

Patogeneza

Mecanismul AM nu este stabilit si nu exista un substrat morfologic pentru aceasta boala. Tulburarile sunt de natura functionala, legate de existenta unor interactiuni directe intre SNC si tractul gastro-intestinal datorita dezvoltarii lor din aceleasi tesuturi embrionare.

CITEȘTE ȘI:
Nevralgia de trigemen – Simptome, cauze, diagnostic si tratament

Una dintre principalele ipoteze patogenetice sugereaza urmatorul mecanism pentru dezvoltarea paroxismelor abdominale: stresul creste activarea SNC, exista o eliberare crescuta de neuropeptide si neurotransmitatori, ceea ce duce la dereglarea nervoasa, autonoma si vasculara a tractului gastrointestinal.

Potrivit cercetatorilor, intreruperea unei reglari adecvate duce la hipersensibilitatea receptorilor intestinali, din cauza careia distensia intestinala obisnuita provoaca hiperimpulsie la nivelul maduvei spinarii si, mai departe, de-a lungul cailor ascendente, la nivelul structurilor cerebrale.

Aparitia ulterioara a paroxismelor se datoreaza retinerii memoriei de urme cu mecanismul patologic al durerii fixat la nivel cerebral.

Migrena abdominala: cauze, simptome, tratament
Migrena abdominala: cauze, simptome, tratament

Simptomele migrenei abdominale

Migrena se caracterizeaza prin paroxisme tranzitorii de durere abdominala, intercalate de intervale asimptomatice care dureaza cateva saptamani sau luni. Durerea abdominala de intensitate moderata sau severa este localizata in regiunea perinuchala, in 16% din cazuri este difuza. Durerea abdominala este caracterizata ca fiind surda la majoritatea pacientilor.

Sindromul durerii apare cu anorexie, greata, varsaturi si diaree. Durerea afecteaza in mod negativ capacitatea copilului de a desfasura activitatile normale ale vietii. Comportamentul pacientului depinde de varsta lor: copiii mai mici sunt obraznici si cersesc in brate, copiii mai mari prefera sa stea culcati si nu pot merge la scoala. Reactiile vasomotorii sunt tipice: piele palida (in 5% din cazuri, hiperemie), extremitati reci.

CITEȘTE ȘI:
Refluxul la bebelusi – Simptome cauze si tratament

In 75% din cazuri, migrena abdominala apare dimineata. Uneori, aparitia sa este precedata de fenomene prodromale sub forma de anorexie, modificari comportamentale sau ale dispozitiei. Durata atacului variaza de la 1 ora la 3 zile, cu o medie de 17 ore. Este caracteristica disparitia durerii in timpul somnului. Frecventa paroxismelor variaza de la 2 la 200 pe an.

Majoritatea pacientilor au migrena abdominala lunar, cu un numar mediu anual de 14 atacuri. Numarul paroxismelor de migrena cefalica care apar intre sau in acelasi timp cu atacurile abdominale creste in timp.

Complicatii

Migrena abdominala cu o frecventa ridicata a atacurilor face dificila participarea copiilor prescolari la grupurile de copii, ii face pe scolari sa lipseasca de la cursuri. Sindromul durerii are un impact negativ asupra psihicului copilului si este periculos pentru formarea asteniei, neurasteniei, a calitatilor depresive, ipohondre de caracter.

Complicatiile grave apar din cauza diagnosticului gresit al AM ca fiind o infectie intestinala, un abdomen acut. Terapia antibiotica inadecvata provoaca dezvoltarea disbiozei intestinale. Interventia chirurgicala pentru patologia abdominala acuta supradiagnosticata implica o perioada lunga de recuperare si poate avea o serie de complicatii chirurgicale.

Diagnostic

Dificultatile de diagnosticare sunt legate de nespecificitatea simptomatologiei, de similitudinea acesteia cu manifestarile unui numar de boli gastrointestinale, de slaba constientizare a pediatrilor cu privire la existenta variantei abdominale a migrenei. La prezentarea initiala, in timpul diagnosticarii, este necesar sa se confirme doar caracterul functional al sindromului de durere, ceea ce necesita o investigatie atenta pentru tulburari anatomice, neoplazice, inflamatorii ale organelor gastrointestinale. Lista de investigatii recomandate include:

CITEȘTE ȘI:
Sforaitul: cauze, remedii, tratatment
  • Examinare generala. Efectuat de un pediatru, gastroenterolog. Absenta semnelor de afectare gastrointestinala este caracteristica. Limba este clara, palparea epigastrului este nedureroasa, nu exista simptome de iritatie peritoneala, intestinele nu sunt spasmate. In timpul paroxismului, palparea abdomenului este dificila din cauza hiperesteziei.
  • Diagnostic de laborator. Hemoleucograma generala, analiza de urina si coprogramul sunt normale, fara modificari inflamatorii. Hemoleucograma biochimica fara modificari patologice. Nivelul normal al enzimelor pancreatice (amilaza, lipaza) poate exclude o patologie pancreatica. Cultura bacteriologica a scaunului nu arata nicio crestere a microflorei patogene.
  • Ecografia organelor abdominale si renale. Ecografia este necesara pentru a evalua structura anatomica a organelor si pentru a detecta patologia organica. Este de mare importanta in diagnosticul diferential. Daca este necesar, ecografia renala poate fi completata de urografia excretorie.
  • Radiografia intestinala. Realizat cu contrast. Nu confirma anomalii, modificari in configuratia si topografia mucoasei. Ajuta la excluderea neoplasmelor, a invaginatiei, a obstructiei intestinale, a bolii Crohn.
  • Doppler aortic abdominal. Viteza crescuta a fluxului sanguin liniar in aorta abdominala este tipica la majoritatea pacientilor. Modificarile sunt deosebit de pronuntate atunci cand se examineaza in timpul paroxismelor.
  • RMN al creierului. Tomografia este indicata in prezenta cefalgiei. Examinarea este necesara pentru a exclude o patologie intracraniana: tumoare cerebrala, hidrocefalie, chist cerebral, hematom intracranian.

Diagnosticul se pune atunci cand simptomele sunt conforme cu criteriile de diagnostic de la Roma si nu exista nicio alta patologie cauzala. Este fundamental un istoric de cel putin cinci episoade de dureri abdominale peritoneale sau abdominale difuze, cu o durata de 1-72 de ore, cu cel putin doua dintre urmatoarele simptome: greata, varsaturi, paloare, anorexie.

CITEȘTE ȘI:
5 Alimente ce pot provoca infundarea arterelor

Diagnosticul diferential este cu infectii intestinale (dizenterie, toxicoinfectie alimentara, salmoneloza), enteropatii, abdomen acut, sindrom de intestin iritabil, dispepsie functionala, pancreatita, afectiuni renale.

Tratamentul migrenei abdominale

Principiile terapiei corespund celor ale migrenei simple. Masurile terapeutice ar trebui sa fie efectuate in mod cuprinzator, inclusiv gestionarea paroxismelor abdominale si tratamentul interictal. Pacientii sunt supravegheati de un neurolog, un neurolog-algolog. Principalele etape terapeutice sunt:

  • Terapia paroxismului. Analgezicele conventionale au un efect redus. Se utilizeaza medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen), produse farmaceutice combinate care contin codeina, paracetamol. Triptanii (sumatriptan, eletriptan) sunt eficienti, dar utilizarea lor in practica pediatrica este limitata. Varsaturile repetate reprezinta o indicatie pentru administrarea de antiemetice. Unii autori au sugerat ca un atac la copii poate fi tratat cu acid valproic intravenos.
  • Tratamentul profilactic. Trebuie identificati factorii declansatori, discutii explicative cu copilul si parintii sai despre mecanismele crizelor si eliminarea influentelor declansatoare. Recomandarile generale sunt somnul si odihna, limitarea efortului psihic si fizic, normalizarea dietei, excluderea alimentelor provocatoare. AM cu o frecventa ridicata a atacurilor necesita farmacoterapie profilactica. Se pot utiliza urmatoarele medicamente: ciproheptadina, pisotiofen, propranolol, sedative.

Evolutie si prevenire

Nu exista date precise privind prognosticul. Este caracteristica o evolutie predominant benigna. Dovezile anecdotice sugereaza ca abdominalgia dispare dupa varsta adulta. La 70% dintre pacientii pediatrici, indiferent de prezenta episoadelor de migrena, migrena abdominala se transforma in cele din urma in forma clasica cefalica.

CITEȘTE ȘI:
Cele mai bune 7 uleiuri esentiale pentru anxietate

Prevenirea AM este facilitata de o atmosfera psihologica prietenoasa si de incredere in familie, de respectarea regimului zilnic si a dietei, de o incarcatura psiho-emotionala adecvata a copilului, corespunzatoare particularitatilor sistemului sau nervos.

Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision din partea vanzatorului si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.

CITEȘTE ȘI:
Boala Pompe la bebelusi si la varstnici: cauze si diferente. Simptome, prognostic, tratament.