Call Center: (+40) 725 658 919

Transport gratuit în toată țara pentru toate comenzile de peste 199 RON

Obezitatea abdominala: prevenire, riscuri pentru sanatate

Obezitatea abdominala: prevenire, riscuri pentru sanatate

Obezitatea abdominala este o afectiune caracterizata prin depunerea excesiva de grasime la nivelul trunchiului si al organelor interne. Principalele caracteristici sunt o circumferinta a taliei mai mare de 100 cm, supraalimentarea sistematica, pofta de dulciuri si o sete crescuta.

Hipertensiunea arteriala, apneea de somn, apatia, somnolenta, oboseala, constipatia cronica si alte tulburari digestive nu sunt neobisnuite.

Diagnosticul se face de catre un endocrinolog, prin interogare clinica, examinare cu masurarea circumferintei taliei si calcularea IMC. Tratamentul include dieta, exercitii fizice regulate si terapie medicamentoasa.

Informatii generale

Obezitatea abdominala mai este denumita si obezitate centrala, obezitate viscerala, obezitate masculina si obezitate de tip mar. Este clasificata in categoria ICD-10 “Boli ale sistemului endocrin, tulburari alimentare si metabolice”“.

Problema excesului de greutate este cunoscuta inca de pe vremea lui Hipocrate, dar succesul in tratarea bolii a fost modest, iar ratele epidemiologice sunt in crestere treptata.

Acest din urma fapt se datoreaza dezvoltarii industriei alimentare, obiceiurilor alimentare nesanatoase si sedentarismului. Potrivit OMS, 30% din populatia lumii este supraponderala. Obezitatea abdominala este mai raspandita la barbati, iar prevalenta in randul copiilor si adolescentilor a crescut in ultimele decenii.

Cumpara din magazin:

Cauze

Din punct de vedere etiologic, obezitatea poate fi fie alimentara-constitutionala, fie simptomatica. Prima varianta este mult mai frecventa si se datoreaza ereditatii si stilului de viata. În experienta clinica a medicilor, cresterea excesului de greutate din cauza patologiilor endocrine si a altor patologii este mai putin frecventa.

Lista cauzelor obezitatii abdominale include urmatoarele elemente:

  • Caracteristici constitutionale. Predispozitia genetica este una dintre cauzele bolii in 25-70% din cazuri. Caracteristicile proceselor metabolice, factorii de dezvoltare a sindromului metabolic si a diabetului sunt mostenite.
  • Tipul de dieta. Obezitatea este favorizata de un aport caloric excesiv, de consumul unor cantitati mari de alimente seara si noaptea si de trecerea de la dietele nationale traditionale la dietele industriale. Regimul alimentar al pacientilor este dominat de grasimi, carbohidrati usori si alcool.
  • Tulburari de alimentatie. Obiceiurile alimentare sunt determinate de stereotipurile alimentare familiale si nationale si de conditiile de sanatate mintala. În tulburarile emotionale, metabolismul endorfinei si al serotoninei este perturbat, consumul de dulciuri si alcool devine “dopaj” si se formeaza o dependenta.
  • Hipodinamie. Cresterea grasimii corporale este adesea cauzata de lipsa de exercitii fizice in viata de zi cu zi – nu este suficienta energia care vine cu alimente. Grasimile si carbohidratii pe care organismul nu le consuma in timpul activitatii fizice sunt reciclate si depozitate in “depozite”.
  • Tulburari endocrine. Hipercorticismul, insulinomul, hipogonadismul si hipotiroidismul duc la obezitate. Boala este provocata de modificari ale secretiei hormonale, ceea ce duce la cresterea apetitului, la obiceiuri de supraalimentare si la o lipoliza mai lenta.
VEZI ȘI:
Ciuperca unghiei – un dușman tenace, dar nu invincibil

Patogeneza

În majoritatea cazurilor de obezitate abdominala, mecanismul de origine este exogen-constitutional. Factorii ereditari, supraalimentatia regulata si activitatea fizica insuficienta stau la baza bolii. Consumul excesiv de alimente duce la o crestere a concentratiei de glucoza din sange si la aparitia hiperinsulinemiei – cresterea productiei de insulina, stimularea apetitului si activarea liposintezei. Astfel, se formeaza un cerc vicios, care contribuie la cresterea consumului de alimente.

Aparitia senzatiei de foame si de satietate depinde de activitatea nucleilor hipotalamici ventrolaterali si ventromediali. Activitatea centrului foamei este controlata de sistemul dopaminergic, iar centrul de satietate functioneaza in functie de reglajul adrenergic.

În dezvoltarea obezitatii abdominale, se identifica anomalii primare sau secundare (exogene) in toate partile reglarii neuroendocrine – pancreas, hipotalamus, hipofiza, glandele tiroide, glandele suprarenale si glandele sexuale.

Cumpara din magazin:

Clasificare

În practica comunicarii dintre medici si pacienti s-a dezvoltat o divizare spontana a obezitatii abdominale in obezitate primara, alimentara si secundara provocata de boli endocrine sau de alte boli sau de medicamente.

Primul tip este mai frecvent, se datoreaza dietei si activitatii fizice a pacientului si necesita un efort de vointa pentru a se recupera.

În cel de-al doilea, este necesar tratamentul bolii de baza, responsabilitatea pentru un rezultat pozitiv fiind transferata de catre pacient catre medic, actiunea medicamentelor. În endocrinologia clinica, exista, de asemenea, o clasificare clinica si patogenetica mai complexa, in functie de care se disting 4 forme de obezitate:

VEZI ȘI:
Pneumonia: Tipuri, simptome si schimbari in alimentatie
  • Abdominal-constitutionala. Asociat cu modelele alimentare, hipodinamia si acumularea ereditara de grasime. De obicei, IMC nu depaseste 40 de puncte.
  • Hipotalamica. Se dezvolta in cazul patologiilor hipotalamusului. Aceasta se bazeaza pe o senzatie crescuta de foame si pe o senzatie de satietate atenuata.
  • Endocrina. Apare ca urmare a unei insuficiente hormonale. Caracteristic pentru hipotiroidism, hipercorticism, hipogonadism. Un coeficient IMC de peste 40-50 de puncte.
  • Iatrogena. Forma de obezitate indusa de medicamente. Dezvoltarea sa este provocata de utilizarea medicamentelor – corticosteroizi, antidepresive, antipsihotice, contraceptive.
Obezitatea abdominala: prevenire, riscuri pentru sanatate

Simptomele obezitatii abdominale

Un semn cheie al bolii este acumularea excesiva de depozite de grasime in jurul abdomenului, jumatatea superioara a trunchiului. Silueta pacientului devine rotunjita, de unde si denumirea comuna a acestui tip de obezitate, marul.

Circumferinta taliei la barbati depaseste 94 cm, iar la femei 80 cm. Cu toate acestea, IMC poate ramane normal deoarece alte parti ale corpului au grasime normala sau hipotrofica, iar tesutul muscular este subdezvoltat.

Dieta consta in alimente bogate in calorii. Comportamentul alimentar se caracterizeaza prin gustari frecvente, cine mari, mese mari, mancat noaptea, abuz de dulciuri, alimente afumate si prajite si bauturi cu continut scazut de alcool.

Adesea, pacientii nu observa sau evalueaza gresit continutul caloric ridicat al meselor lor: nu iau in considerare gustarile ocazionale, adaugarea de sosuri grase sau modul de preparare a alimentelor (prajire, prajire conventionala).

VEZI ȘI:
Enterocolita, ce este si cum sa o evitati, 8 sfaturi simple

O alta trasatura caracteristica a pacientilor este o supraestimare a activitatilor lor zilnice. Multi au o toleranta scazuta la efort fizic – o pregatire insuficienta a corpului, incapacitatea de a face exercitii pentru a dezvolta rezistenta si forta musculara.

Acest lucru contribuie la un mod de activitate care economiseste energie. Persoanele cu obezitate renunta la mersul pe jos in favoarea transportului, nu participa sau raman sedentare la jocurile de echipa si evita treburile casnice care necesita efort fizic (curatenie).

Adesea, pacientii prezinta anomalii in alte sisteme ale corpului. Obezitatea este asociata cu hipertensiunea arteriala, boala coronariana, diabetul zaharat de tip 2 si complicatiile sale, sindromul de apnee obstructiva in somn, colelitiaza, constipatia, sindromul ovarelor polichistice, urolitiaza, osteoartrita.

Tulburarile sistemului nervos se manifesta prin apatie, somnolenta, oboseala. Pacientii se plang de depresie, anxietate crescuta, probleme de comunicare, nesiguranta si un complex de inferioritate asociat cu excesul de greutate.

Complicatii

Persoanele cu obezitate centrala au o probabilitate crescuta de a suferi de diabet zaharat de tip 2, care rezulta din alterarea tolerantei la glucoza, aparitia hiperinsulinemiei stabile si a hipertensiunii arteriale.

Majoritatea complicatiilor sunt asociate cu sindromul metabolic, care se caracterizeaza prin hiperglicemie, metabolism anormal al carbohidratilor, dislipidemie. Anomaliile metabolice duc la formarea placilor aterosclerotice pe peretii vaselor de sange.

La femei, obezitatea abdominala provoaca disfunctii hormonale, in special – duce la cresterea activitatii glandelor suprarenale care produc androgeni. Aceasta se manifesta prin cresterea parului pe fata, pe piept si pe spate (tip masculin).

VEZI ȘI:
Acneea hormonala la adulti ce este cauze tratament preventie

În stadiile ulterioare ale obezitatii, se diagnosticheaza infertilitatea, iar la barbati, se diagnosticheaza potenta scazuta si disfunctia reproductiva.

Diagnostic

Pacientii sunt examinati de un endocrinolog. Alti specialisti – cardiolog, neurolog, diagnostician functional, tehnicieni de laborator – iau parte la diagnosticul diferential si la identificarea bolilor concomitente. Complexul de proceduri include:

  • Colectia de anamneza. Specialistul descopera prezenta obezitatii, a diabetului de tip II, a sindromului de rezistenta la insulina in randul rudelor apropiate. Se discuta despre dieta pacientului si obiceiurile de exercitii fizice. Deoarece pacientii tind sa subestimeze continutul caloric al dietei si sa supraestimeze cantitatea de exercitii fizice, se fac inregistrari in jurnal timp de o saptamana si se analizeaza.
  • Examinare. Specialistul evalueaza vizual si cu ajutorul unui calibru prezenta excesului de grasime, natura distributiei acesteia (in partea superioara a trunchiului, in zona taliei). Pacientii prezinta adesea o activitate crescuta a glandelor sudoripare si sebacee, manifestata prin stralucire a pielii, unsoare, eruptii cutanate pustuloase, furunculoza si piodermite.
  • Masurarea volumului, cantarirea. Se masoara greutatea, inaltimea, soldurile si circumferinta taliei. La fetele si femeile cu obezitate abdominala, OT este mai mare de 80-84 cm si raportul OT/OB este mai mare de 0,85; la baieti si barbati, OT este mai mare de 94-98 cm si raportul OT/OB este mai mare de 1,0. Indicele de masa corporala se calculeaza din inaltimea si greutatea pacientului. Un IMC mai mare de 30 este caracteristic pentru obezitatea alimentara, iar peste 40 pentru obezitatea endocrina.
  • Teste de laborator. Pentru a diagnostica complicatiile obezitatii si pentru a identifica cauzele bolii, se prescrie un studiu al profilului lipidic. Cresterea nivelului de trigliceride plasmatice (≥ 150 mg/dl) si a nivelului de glucoza (> 5,6 mmol/l), scaderea concentratiilor de lipoproteine cu densitate mare (
  • Examene instrumentale. Cantitatea si localizarea stratului de grasime este evaluata prin tomografie computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica a zonei abdominale, precum si prin absorbtiometrie cu raze X cu dubla energie. Se calculeaza suprafata si volumul tesutului adipos. Zona de grasime viscerala este cel mai adesea localizata la nivelul vertebrelor lombare 3 si 4 sau 4 si 5.
VEZI ȘI:
Cum se masoara procentul de grasime corporala?

OBP CT SCAN. Grasime abdominala subcutanata excesiva (sageata rosie), grasime viscerala (sageata albastra), hepatoza grasa (sageata verde).

Tratamentul obezitatii abdominale

În cazul obezitatii secundare sau simptomatice, este necesara o terapie a bolii de baza. O mare parte dintre pacienti au o boala de tip alimentar-constitutional, in care corectarea stilului de viata este cea mai importanta – schimbarea obiceiurilor alimentare, introducerea unei activitati fizice regulate.

Regim de tratament alcatuit individual de un endocrinolog, nutritionist, instructor sportiv. Se ia in considerare gradul de obezitate, prezenta unor patologii somatice severe (boli coronariene, osteoartrita, diabet si altele). Programul poate include:

  • Dieta. Principiul principal al dietei terapeutice este de a reduce continutul caloric al dietei: pentru femei la 1200-1500 kcal, pentru barbati la 1400-1800 kcal. Grasimile si carbohidratii simpli sunt mentinute la minimum, iar meniul include alimente care contin proteine si fibre. Un dietetician intocmeste un plan de dieta si se recomanda un jurnal alimentar pentru a monitoriza implementarea acestuia.
  • Cresterea activitatii fizice. Gradul de efort si modul de exercitare depind de conditia fizica generala si de starea de sanatate a pacientului. În cazul obezitatii severe, exercitiile fizice incep cu cresterea duratei de mers pe jos, in a doua etapa se prescriu complexe de gimnastica si inot, iar in a treia etapa se prescriu vizite la sali de fitness, alergare si alte sporturi de intensitate medie si mare.
  • Corectarea medicatiei. Medicatia este indicata in cazul obezitatii severe, al dietei ineficiente si al complicatiilor care nu permit cresterea activitatii fizice. Tratamentul are ca scop reducerea procesului de divizare si absorbtie a grasimilor, cresterea activitatii receptorilor de serotonina si adrenalina (accelerarea satietatii, inhibarea apetitului, cresterea termoproductiei). Terapia se face cu inhibitori de HMG-CoA reductaza (statine), fibrati, inhibitori ECA.
  • Tratamentul chirurgical. Chirurgia bariatrica poate fi utilizata in cazul obezitatii severe si in absenta contraindicatiilor generale pentru interventie chirurgicala. Se pot obtine rezultate pozitive prin formarea unui mic stomac, bypass gastric si rezectia partiala a intestinului.
VEZI ȘI:
Anexita, boala denumita popular „raceala la ovare”

Evolutie si prevenire

Respectarea celor doua prescriptii principale ale medicului – dieta si cresterea activitatii fizice – poate gestiona obezitatea abdominala in marea majoritate a cazurilor clinice. Prevenirea include participarea la controale, un consum moderat de alimente si exercitii fizice regulate.

Persoanele cu predispozitie la obezitate sunt sfatuite sa limiteze alimentele bogate in carbohidrati si grasimi, sa creasca cantitatea de legume, fructe, carne slaba si produse lactate, sa renunte la mancare cu 3 ore inainte de culcare, sa isi faca timp pentru plimbari zilnice si exercitii de dimineata si de 2-3 ori pe saptamana pentru exercitii fizice.

VEZI ȘI:
Durere de stomac, indigestie, greata – toate sunt semne de gastrita. Cum va puteti ajuta?

Important: Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica o reteta, un sfat sau o dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau nu va vor dauna personal. Fiti prudenti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

*Toate produsele recomandate de Organicsfood.ro sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision din partea vanzatorului si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.

Articole similare: