Call Center: (+40) 725 658 919

Transport gratuit în toată țara pentru toate comenzile de peste 199 RON

Tulburari de memorie: ce sunt si cum se manifesta

Tulburari de memorie: ce sunt si cum se manifesta

Aici imi amintesc, aici nu-mi amintesc: cum se manifesta tulburarile de memorie

In mod normal, creierul uman are capacitatea nu numai de a percepe lumea din jurul sau, ci si de a salva informatiile obtinute in acest proces. Și nu doar de a salva, ci si de a folosi, extragand daca este necesar din “depozitele de memorie”. Dar, uneori, exista defectiuni in acest sistem de perceptie si stocare.

Haideti sa vedem ce tipuri de tulburari de memorie sunt cunoscute, ce cauze le pot provoca si in ce se manifesta ele.

Tulburarile de memorie si cauzele lor

Una sau alta tulburare de memorie este un fenomen destul de comun. Potrivit statisticilor, aproape fiecare persoana de pe Pamant se confrunta cel putin ocazional cu faptul ca memoria ii da gres, iar cu probleme mai mult sau mai putin regulate de acest gen sunt familiarizati cel putin 25% din populatia planetei.

Cauzele acestor tulburari pot fi foarte diferite. Una dintre cele mai frecvente cauze este considerata de specialisti a fi sindromul astenic, suprasolicitarea nervoasa, anxietatea si depresia. Astenia poate fi, de asemenea, observata dupa diferite boli suferite de o persoana.

Alte cauze care pot provoca tulburari de memorie sunt mai grave. Acestea sunt bolile mintale si unele leziuni organice ale creierului, inclusiv anomalii vasculare, accident vascular cerebral, modificari legate de varsta, tumori, leziuni etc. Memoria poate fi afectata si de alcoolism.

CITEȘTE ȘI:
Anxietatea: simptome, cauze, diagnostic si tratament

In unele cazuri, tulburarile se dezvolta treptat, fara a provoca anxietate; in altele, apar brusc. Tulburarile pot fi exprimate in grade diferite:

  • Amnezie, in care amintirile pot fi absente cu totul sau doar pentru o perioada de timp, care este mai frecventa. Exista numeroase cauze ale amneziei: traumatisme, fizice si psihice, hipoxie, otravire cu diverse substante etc.
  • Hipomnezia, permanenta sau temporara, se manifesta printr-o diminuare a capacitatii de a-si aminti. Aceasta tulburare se manifesta mai des in cazurile de procese traumatice, vasculare si atrofice care afecteaza creierul, precum si pur si simplu intr-o stare de suprasolicitare, fizica sau emotionala. In plus, hipomnezia este un fenomen normal al varstei si apare la batranete la aproape toti oamenii. Mai mult, evenimentele dispar din memorie in ordinea inversa celei in care s-au petrecut: cel mai repede se uita ceea ce s-a intamplat recent, iar cel mai bine se pastreaza in memorie evenimentele din copilarie si tinerete. Aceasta este asa-numita “lege Ribault-Jackson”.
  • Hipermnezia se manifesta prin imbunatatirea memoriei, iar o persoana care se confrunta cu acest fenomen capata capacitatea de a-si aminti semnificativ mai multe informatii decat de obicei. Hipermnezia poate fi, de asemenea, tranzitorie sau permanenta, referindu-se la diferite tipuri de informatii. In cele mai multe cazuri, acest fenomen este tranzitoriu, capabil sa se manifeste in stari de alterare a constiintei. De exemplu, sub influenta hipnozei, a alcoolului sau a substantelor psihoactive. Se stie, de asemenea, ca hipermnezia poate aparea ca o componenta a aurei asociate cu marile crize epileptice. De asemenea, au fost descrise cazuri de hipermnezie la persoanele cu oligofrenie: de exemplu, un pacient, a carui afectiune era caracterizata ca fiind imbecila, a putut numi fara echivoc datele de deces ale tuturor locuitorilor din satul in care a trait timp de 35 de ani.
CITEȘTE ȘI:
Cum poti trata curbura coloanei vertebrale?

Tulburarile de memorie pot viza atat incapacitatea de a asimila si inregistra informatii noi, evenimente care au loc, cat si incapacitatea de a reaminti informatii asimilate anterior. Acest din urma fenomen se numeste “anekphoria”.

Este posibila amnezia fragmentara. De exemplu, amintirile asociate cu emotii negative puternice, evenimente traumatice pot disparea din memorie: acesta este cazul amneziei isterice. Dar sunt posibile si “pierderi intamplatoare” – fragmente de amintiri pot disparea fara legatura cu niciun eveniment neplacut. In acest caz, este vorba despre scotomizarea amintirilor.

Una dintre varietatile amneziei isterice este pseudologia fantastica. In acest caz, tot ceea ce nu-i place pacientului in biografia sa este abandonat din memorie, iar locul celor “taiate” este luat de fapte sau evenimente inventate.

Mai mult, pacientul insusi este destul de sigur in adevarul amintirilor si notiunilor sale. Fantasmele isterice pot avea o intriga complexa, intriganta, si prezinta intotdeauna personalitatea pacientului intr-o lumina excelenta, foarte semnificativa, extraordinara.

Fanteziile memoriei

Moda de memorie

Cel mai cunoscut fenomen asociat cu memoria este déjà vu, in care o persoana are senzatia ca o situatie sau un eveniment a fost deja trait inainte. Exista un alt fenomen similar: jame vu. Daca primul inseamna in franceza “deja vazut”, cel de-al doilea se traduce prin “niciodata vazut”. Iar jame vu se refera la o situatie in care o persoana percepe fete, obiecte sau locuri familiare ca si cum nu le-ar fi vazut sau cunoscut niciodata inainte.

CITEȘTE ȘI:
9 Uleiuri esentiale pentru hipertensiune arteriala (Hipertensiune)

Potrivit autorilor unui articol din 2018, déjà vu-ul este familiar pentru aproape toti oamenii de pe Pamant: 97% din populatia lumii a experimentat cel putin o data acest sentiment, iar 67% experimenteaza déjà vu-ul daca nu in mod regulat, atunci Jaume vu este mult mai putin frecvent.

Cauzele exacte ale tuturor cazurilor sunt necunoscute. Dar exista dovezi incontestabile ca déjà vu-ul este mai frecvent la persoanele care sufera de anxietate si tulburari depresive, depersonalizare si epilepsie de lob temporal. Aceasta din urma cauzeaza, de asemenea, déjà vu, si este deosebit de frecventa dupa o criza, cand persoana nu este imediat constienta de locul in care se afla si de ceea ce sau cine o inconjoara.

Oamenii de stiinta turci au publicat in 2013 o lucrare care descrie un caz de déjà vu persistent la un adolescent care suferea de epilepsie a lobului temporal. Autorii lucrarii noteaza ca déjà vu-ul care apare la copii si adolescenti ar trebui sa fie perceput ca un posibil semn de avertizare a epilepsiei lobului temporal.

In multe tulburari neurologice, cum ar fi dementa legata de varsta, boala Parkinson si altele, se dezvolta asa-numita afectare a memoriei prospective, in care o persoana uita despre intentiile sale, despre ceea ce trebuia sa faca sau planuia sa faca.

CITEȘTE ȘI:
Este sigur sa iei melatonina in fiecare noapte?

De exemplu, pacientul poate uita sa ia pastilele la timp, sa inchida gazul sau apa sau sa uite unde se ducea si de ce. Tulburarile de memorie prospectiva in astfel de cazuri sunt importante din punct de vedere clinic in evaluarea starii pacientului. Este ceea ce relateaza Julie D. Henry in articolul sau. Lucrarea a fost publicata in 2021 in Nature Reviews Neurology.

Paramnesia: amintiri fara precedent

Paramnesia: amintiri ale ineditului

Confabulatiile sunt asemanatoare fantasmelor isterice si reprezinta, de asemenea, amintiri false, de al caror adevar persoana insasi nu se indoieste catusi de putin. Dar, spre deosebire de pseudologia fantastica, confabulatiile pot avea nu numai un caracter grotesc exaltat. Ele pot inlocui, de asemenea, momente complet obisnuite, cotidiene sau, in cazul confabulatiilor paralitice, pot fi complet absurde de tot.

Pseudoremagogia este asociata cu o incalcare a cronologiei evenimentelor. Este ca si cum pacientul este deplasat in timp, trecutul si prezentul sunt amestecate. De exemplu, o persoana in varsta poate crede ca tocmai a absolvit institutul si a inceput sa lucreze.

Fapt interesant: Pseudoremensurarea poate fi asociata cu un alt simptom neurologic, si anume ca pacientul uita cum arata si nu se mai recunoaste in oglinda. Acesta se numeste simptomul de nerecunoastere.

Criptomneziile se manifesta ca o respingere a propriilor amintiri, ca o instrainare de evenimentele reale din viata proprie sau ca o insusire a celor ale altcuiva. Și poate fi vorba atat de circumstantele reale din viata unor persoane apropiate sau familiare, cat si de intrigile din carti sau filme.

CITEȘTE ȘI:
Astigmatismul: simptome, cauze, diagnostic si tratament

De exemplu, o femeie poate fi sigura ca ea este mama nepotilor sau nepotilor ei si isi poate “aminti” cum a procedat pentru a fi insarcinata, cum i-a nascut si cum i-a alaptat. Sau un barbat bolnav este sigur ca filmul “17 momente de primavara” se bazeaza pe evenimentele din viata sa si ca el este spionul care se numeste Stirlitz in film.

Criptomnezia include si asa-numitul plagiat patologic, in care pacientul isi atribuie paternitatea unor opere artistice, inventii sau descoperiri, crezand sincer in adevarul propriilor amintiri despre cum le-a creat pe toate.

Tratarea tulburarilor de memorie

Tratarea tulburarilor de memorie

Ori de cate ori exista o suspiciune de orice tulburare de memorie, este necesar sa se consulte imediat un medic si sa se faca o examinare completa. Acest lucru este extrem de important, deoarece cauza tulburarii poate fi dezvoltarea unor boli de severitate variabila. Nu trebuie permisa nici o automedicatie. Nici o “pilula de memorie” sau suplimente nu va ajuta daca exista o afectare organica a creierului sau o boala mintala.

Tratamentul este intotdeauna ales de catre medic si este individualizat. Și poate fi conceput pentru o utilizare pe termen lung sau pe toata durata vietii.

Și pentru a preveni tulburarile de memorie, este foarte important sa ducem un stil de viata activ, indiferent de varsta. Cu cat sunt mai variate activitatile unei persoane, cu cat sunt mai multe interese si interactiuni sociale in viata sa, cu atat creierul sau isi va pastra mai bine functiile. De asemenea, nu trebuie subestimat rolul unei diete adecvate si echilibrate, al unui somn suficient de sanatos si al unei activitati fizice moderate si suficiente.

CITEȘTE ȘI:
Obiceiuri de mic dejun pentru un intestin sanatos

Persistent déjà vu associated with temporal lobe epilepsy in an adolescent / Akgül S, Oksüz-Kanbur N, Turanlı G. // Turk J Pediatr. – 2013Many Faces of Déjà Vu: a Narrative Review. / Bošnjak Pašić M et al // Psychiatr Danub – 2018
Phenomenal characteristics of cryptomnesia / Brédart S, Lampinen JM, Defeldre AC. // Memory – 2003
Confabulation Resilience of the Developing Brain: A Brief Review / Christensen JN, Sørensen TA. // J Int Neuropsychol Soc. – 2019
Prospective memory impairment in neurological disorders: implications and management / Henry JD. // Nat Rev Neurol. – 2021

Citeste si aceste articole:

Articolele de pe acest site sunt doar cu scop informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru incercarea de a aplica vreo reteta, sfat sau dieta si nici nu garanteaza ca informatiile furnizate va vor ajuta sau va vor face rau personal. Fiti precauti si consultati intotdeauna un medic sau un nutritionist!

*Toate produsele recomandate sunt selectate de catre echipa noastra editoriala. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Daca cumparati ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutati sa castigam un mic comision de la vanzator si astfel sa sustinem scrierea de articole utile si de calitate.

Urmareste-ne si pe: